14/03/2024
După 130 de ani s-a făcut dreptate!
Filip Muntureanu este adevăratul arhitect al fostului Palat de Justiție!
Felicitări Georgescu pentru cercetare
A fost Ioan Socolescu arhitectul Palatului Justiției din Craiova?
În anul 1890, Ioan Socolescu publica în revista „Analele Arhitecturei”, al cărui director și fondator era, planurile Palatului de Justiție din Craiova, având deviza Proiectul „Oltenia”. Prima lucrare care va considera că aceste planuri au stat la baza realizării Palatului Justiției din Craiova, integrând edificiul în opera arhitectului Socolescu, este revista „Arhitectura” din 1924, într-un articol dedicat arhitectului Socolescu, decedat în acel an. Această afirmație se va regăsi, ulterior, în toate tratatele de istorie a arhitecturii din România.
În realitate, planurile publicate de către Ioan Socolescu reprezentau doar un proiect – după cm se menţiona şi în revista „Analele Arhitecturei”, Socolescu participând cu aceste schiţe la concursul lansat de către Consiliul Judeţean Dolj pentru realizarea unui Palat al Justiţiei la Craiova. Chiar dacă Comitetul Tehnic al Lucrărilor Publice considerase proiectul lui Socolescu ca fiind cel mai bun, „în ceea ce priveşte împărţeala şi partea estetică”, Consiliul Judeţean va anula, în cele din urmă, concursul, inginerul judeţului, Carol Litarczek, considerând că toate proiectele participante nu sunt, de fapt, decât „ante-proiecte”. Pentru întocmirea proiectului definitiv al palatului, Consiliul Judeţean îl va contracta direct pe arhitectul Filip Muntureanu, fapt ce va conduce la o serie de atacuri din partea lui Socolescu la adresa lui Muntureanu, atacuri începute, de altfel, cu câţiva ani mai înainte.
Dirijarea lucrărilor la Palatul Justiţiei din Craiova, ridicat după planurile lui Filip Muntureanu între anii 1891-1894, a fost oferită de către Consiliul judeţului celebrului arhitect francez, Albert Galleron, în timp ce dirigente al şantierului era un alt arhitect renumit în epocă, Joseph Schifelers.
După cm vedem, istoria acestui edificiu, simbolic pentru arhitectura orașului, ne dezvăluie o serie de evenimente prin care se conturează o imagine mai complexă a etapelor sale evolutive. Mai mult, ceea ce a fost considerat a fi una dintre operele lui Ion Socolescu se dovedește a fi, în realitate, creația unui alt arhitect, mai puțin cunoscut astăzi, Filip Muntureanu, ceea ce duce la necesitatea rescrierii unor pagini din istoria arhitecturii românești.
Mai multe date despre istoria construcției Palatului Justiției pot fi găsite în articolul REPERE ÎN ISTORIA ȘI EVOLUȚIA STRĂZII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN CRAIOVA: PALATUL DE JUSTIȚIE, publicat în revista Historia Urbana, anul 2023, articol care poate fi accesat pe următorul link:
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1223932
Text: Mircea Georgescu
