Petru Ariciuc

15/09/2026

Construim prima rețea de unități „Plastic Smart” din Țara Dornelor. Află cm te poți alătura!💧

Vrem să arătăm că se poate și la noi: fără risipă de plastic de unică folosință, cu o colectare separată făcută cm trebuie și cu alternative simple, la îndemână, fie că vorbim de primit turiști, de o școală sau de o primărie.

Primele 5 unități de cazare partenere au făcut deja pasul și au completat autoevaluarea. Deschidem acum apelul către întreaga comunitate: mai avem 5 locuri disponibile dintr-un total de 10!

Cine se poate alătura?
✅ Unități de cazare (pensiuni, cabane, campinguri, hoteluri)
✅ Restaurante, cafenele, puncte gastronomice locale
✅ Școli și grădinițe
✅ Alte instituții publice (inclusiv primării), muzee, centre de vizitare

Ce oferim unităților selectate în proiect?
♻️ Dotare gratuită cu coșuri pentru colectare selectivă (de interior și/sau exterior)
♻️ Plăcuță distinctivă la intrare, care semnalizează că locația ta are grijă de natură
♻️ Promovare dedicată pe harta „Plastic Smart” de pe taradornelor.ro și în postările proiectului
♻️ Ghidaj practic (prin Carta Plastic Smart) cu idei simple pentru înlocuirea plasticului de unică folosință

Autoevaluarea durează doar câteva minute!
👉 Link de înscriere: https://forms.gle/JNujfhPnPpM3gvTw8
⏳ Termen: 18 septembrie
(Locurile sunt limitate la 5; ne rezervăm dreptul de a selecta unitățile în funcție de motivație și distribuție geografică).

Pentru întrebări: Monica David | [email protected]
_ _ _
Proiectul „Plastic Smart în Țara Dornelor – Izvor de verde, apă fără plastic” este coordonat de Asociația de Ecoturism Țara Dornelor (AETD) în parteneriat cu VDT și Aqua Crisius și face parte din programul de granturi Cu Apele Curate, administrat de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și susținut de Lidl Romania. Programul face parte din inițiativa mai amplă Cu Apele Curate, implementată de Asociația MaiMultVerde, cu sprijinul Lidl România.

13/09/2026

OMUL DIN SPATELE „BESTIILOR” VERZI

De data asta, personajul principal nu este cel din scaun. Nici Ionuț. Nici noi, „trăgătorii”. 😄

Este INGINERUL- Ioan Siloche

Omul care a proiectat și construit la Fălticeni aceste vehicule electrice pentru teren dificil. Iar planul Caiac SMile este ca astfel de echipamente să ajungă în cât mai multe zone turistice și montane din România.

Tocmai de aceea, tura de la Bucovina Ultra Rocks n-a fost aleasă întâmplător.
A fost un TEST adevărat: traseu lung, teren accidentat, urcări, coborâri, noroi, solicitare serioasă și multe ore de funcționare. Exact genul de teren pe care trebuie să afli ce poate un asemenea vehicul. Și, mai ales, ce nu poate încă.
Iar Inginerul? Aproape că nu-l vezi în fotografii. 😄

A mers cu noi, a observat vehiculele, ne-a urmărit pe fiecare dintre cei care am tras și manevrat, a cerut păreri, a reglat, a verificat, a notat. Ce merge. Ce trebuie schimbat. Unde trebuie îmbunătățit. Cât ține bateria. Cum urcă. Cum coboară. Cum se comportă atunci când terenul nu mai iartă nimic.

Modestia întruchipată. Apare prin poze mai mult „pe furate”, deși o bună parte din povestea asta este despre munca lui.
Și acesta este, de fapt, scopul: proiectul început de Ionuț Stancovici și Caiac SMile merge mult mai departe. Caiac SMile lucrează deja în numeroase județe și dezvoltă accesul persoanelor cu dizabilități la sport și natură.

Când aceste „bestii” verzi vor ajunge pe munți și dealuri prin țară, Ionuț trebuie să poată spune clar: aici merge, aici nu; pentru traseul ăsta ai nevoie de asta; autonomia reală este asta; aici trebuie ajutor suplimentar.

Iar pentru asemenea răspunsuri nu există laborator mai bun decât 20 km de munte.

Respect, Inginerule!
Noi am tras de vehicule.

Tu ai tras concluziile. 😄👏

09/09/2026

PIATRA ALTARULUI.
DE DATA ASTA, PE BUNE.

După încălzirea de pe Astragalus, a venit și ziua pentru care venisem, de fapt, în Cheile Bicazului: Piatra Altarului.

5 lungimi de coardă. Un traseu despre care credeam că va fi destul de lejer. N-a fost. 😄

Stâncă serioasă, expunere cât trebuie ca să simți permanent unde ești, asigurări destul de distanțate și câteva pasaje care ne-au ținut bine conectați la traseu. Iar după ce am ajuns sus, aventura nu s-a terminat: retragerea, cu rapel și apoi prin pădure, pe o potecă nemarcată și nu tocmai evidentă, ne-a mai mâncat ceva timp.

Dar am prins o zi superbă. Cald, senin, Cheile sub noi și genul acela de deconectare totală pe care numai muntele ți-o poate da. Câteva ore în care nu mai există telefon, știri, probleme sau lucruri „urgente”.
Există doar următorul pas, următoarea priză, coarda și omul de la celălalt capăt.

Iar omul de la celălalt capăt a fost Rareș.

Face escaladă serioasă în Olanda și chiar dacă am mai cățărat împreună pe la Rarău, aici l-am văzut altfel. Cap de coardă de jos până sus.
Tehnică, îndemânare, calm, stăpânire de sine, lucrul cu echipamentul... fără grabă și fără spectacol inutil. Pur și simplu foarte sigur pe ceea ce face.

Recunosc: la un moment dat m-am simțit ca un turist care și-a angajat cel mai bun cap de coardă. 😂

Și mi-a plăcut teribil senzația.
Adrenalină, concentrare, încredere, siguranță și câteva ore petrecute cu băiatul meu într-un loc absolut spectaculos.

Piatra Altarului ne-a luat mai mult decât calculasem și ne-a pus ceva mai mult la treabă decât ne așteptam.

Cu atât mai fain a fost când am ajuns sus.

O zi din aia care rămâne.

04/08/2026

Gravitația mai poate aștepta câteva secunde. 😄💦
Easy Rafting în Țara Dornelor. Atât de "easy" încât unii aleg să zboare!

04/02/2026

Borșa!

09/01/2026

PRIMUL SAT DIN ROMÂNIA CU CÂINI DEZLĂNȚUIȚI sau DEZ"LĂNȚUIȚI"

În multe sate montane ( și nu numai) din România, câinii încă trăiesc legați în lanț, ani la rând, până la finalul vieții.

Fără libertate. Fără protecție.
In Romania lanțul este o "normalitate".
Lanțul nu este o soluție.
Lanțul înseamnă suferință, frică, agresivitate și abandon.
Lanțul in zona de munte înseamnă vulnerabilitatea câinilor în fața haitelor de lupi!!!

Pentru prima dată în România, satul Catrinari din comuna Panaci a renunțat la lanțuri.
Câinii au fost mutați în țarcuri decente.
O schimbare simplă, dar profundă.

🎥 Ștefan Mandachi a finanțat și a documentat această transformare într-un film care arată că SE POATE.
Nu prin vorbe.
Ci prin fapte, finanțare și implicare reală.

Felicitări dorneanului Vlad Traian Pașcan care a fost diriginte de șantier, consultant, constructor, consilier în teren ( credeți că toți gospodării au fost încântați din prima de aceasta propunere???), liant unam, etc!!!

Aceasta nu este o poveste despre câini.Este o poveste despre noi.Despre nepăsare.Despre obișnuință.Despre lanțuri care nu se văd.În România, mii de câini tră...

28/11/2025

28 noiembrie — Ziua Bucovinei
Astăzi nu mă opresc la un simplu: „La mulți ani, Bucovina!”
Îți las o poveste reală despre oameni, apă și lemn: plutașii care au dus Bucovina până la Constantinopol.

🌲 În secolele XVIII–XIX, aproape jumătate din Bucovina era acoperită de păduri, iar transportul lemnului se făcea pe apele Ceremușului, Dornei și Bistriței. Buștenii erau târâți, corhăniți sau trimiși pe jgheaburi, apoi transformați în plute ce mergeau până la Galați sau Constantinopol.

📜 Plutăritul devine organizat începând cu 1810–1811, după apariția primelor reglementări silvice. Inspectorul Franz Schuberth coordonează primele transporturi, deși o viitură distruge prima plută.

👤 Michael Steier, dulgher din Prisaca Dornei, devine primul mare întreprinzător: începe transporturile în 1816, înfruntă vămi, viituri și confiscări, dar în 1819 reușește să aducă 400 de bușteni în Moldova. După 1840, mulți zipseri se specializează în plutărit.

🌊 Bistrița și afluenții ei devin rețea principală, cu haituri și stăvilare pentru controlul apei. La 1885 existau 345 km de căi navigabile, iar începutul secolului XX aduce transporturi de peste 227.000 m³ anual.

🇷🇴 După 1918, plutăritul atinge eficiența maximă, iar după 1948 cunoaște un ultim mare ciclu, încheiat odată cu barajul Bicaz: ultima plută trece în 30 iunie 1960.

🚣‍♂️ Astăzi, tradiția renaște la Ciocănești, unde câteva plute coboară anual pe Bistrița, păstrând vie o veche artă a Bucovinei.

27/11/2025

27 noiembrie 2025 la Vatra Dornei:
⛰️David Neacșu a zis-o memorabil: „Vrei să știi cine e cu adevărat cel mai bun alpinist?
Nu cel care cucerește cele mai multe vârfuri, ci cel care se întoarce de fiecare dată acasă — viu, întreg, cu muntele în priviri.
Adevăratul campion e cel care ajunge să moară de bătrânețe, nu pe creste.”

🎬 Dragilor iubitori de munte și de povești trăite la altitudine, astăzi Vatra Dornei respiră aerul înalt al marilor expediții.
AZI, de la ora 17:00, la Casa de Cultură „Platon Pardău”, avem o ocazie rară, să fim martorii unui eveniment special: documentarul „Adrian Laza – 14 vârfuri de peste 8000 m”.

Și nu, nu e doar un film😉
Adrian Laza, omul care a dus drapelul românesc pe toate cele 14 vârfuri uriașe ale lumii, va fi prezent.
Singurul român și unul dintre doar 72 de oameni de pe planetă care au reușit această performanță. O poveste despre curaj crunt, limite împinse până la marginea lumii și o reușită care ne inspiră pe toți cei ce iubim muntele.

Pentru mine, ca pasionat de natură și creste, e genul de seară care îți rămâne în minte mult timp: muntele povestit chiar de cei care l-au înfruntat (sau s-au împrietenit).

Și cel mai frumos detaliu?
Intrarea este liberă❗❗❗
📍 Vatra Dornei
📅 Astăzi, 27 noiembrie | ora 17:00
Dacă ești prin zonă, nu rata. Astfel de întâlniri nu vin des — și sigur nu trec neobservate.