02/09/2026
U VISCOTTU
Quannu vaiu accattu i robbi
partu già cu ’na gran serenità,
picchì ’u colpevoli l’haju truvatu già
e quannu truvasti ’u colpevoli,
pari ca tuttu s’è sistematu!
U colpevoli è ’u viscottu,
e nun ci sunnu discussioni:
iu ’a sira apru ’u pacchettu
e addiventa a me' cunsumazioni.
«Sulu unu», mi dicu seria,
cu ’a facci di fimmina onesta...
ma appena unu finisci,
n’autru fa festa!
E davanti â televisione,
cu TikTok e ’u telefoninu,
tra ’na storia e ’na risata,
’u viscottu va ’n vacanza
direttamenti ’nta ’a panza!
Unu a mia, unu a tia...
ma cu tia cu’ c' è?
Un lu sacciu, mi distraiu...
e ’u pacchettu nun c’è cchiù!
Poi arriva ’u jornu di li vistiti,
e iu, tranquilla, vaiu a pruvari.
Metti ’u pantaluni...
e ai cianchi voli scappari!
«E vabbè», dicu iu,
«chi c’è di mali, amunì?
’Na fimmina senza cianchi
nun mi pari ’na fimmina sicura!
Un pocu di abbunnanza
fa sempri fiura!
Semu siciliani, bedda mia,
e ’u Mediterraneo voli forma:
cianchi larghi e cori granni,
chista è ’a nostra uniforma!»
Poi provu a vistina
Tira.
Tira assai.
’A cerniera fa:
«Iu cca nun acchianu mai!»
«E vabbè», dicu ancora,
«chi ci possu fari?
U pettu è pettu!
Lassamulu fari !
E si ’a cerniera si lamenta,
è problema sò,
nun è cosa mia!»
Ma poi...
arriva idda.
’A panza.
Nun dici nenti.
Nun si lamenta.
Nun cerca permessu.
Spunta fora
cu ’a sicurezza
di cu l’affittu l’ha pagatu
e puru anticipatu!
E iu ’a taliu:
«Bedda mia...
tu di unni veni?
Quanti cosi ti purtasti ccà?»
E idda, muta,
mi guarda e mi fa capiri:
Ti lu scurdasti ?
Aperitivi.
Cene.
Pranzi.
Feste.
Emozioni.
E...
viscotta a tinchite'!»
Ah!
A stu puntu
nun c’è cchiù discussioni.
La sentenza è pronta:
NON È CURPA MIA!
SUNNU I VISCOTTA!
E quant’è beddu
aviri sempri un colpevoli a portata di manu!
Ti senti cchiù leggera,
puru si ’u vestitu nun trasi.
Ma poi pensu:
«Aspetta, Rosà...
sta cosa dî viscotta
forse nun ’a facemu sulu cu ’a panza.
Alivoti ’a facemu puru cu ’i cristiani.»
Quannu succedi quarcosa...
«È stato ’u mumentu.»
«È stata ’a situazioni.»
«È chiddu ca successi prima.»
«È curpa di l’autru.»
«È curpa dî circustanzi.»
E quannu nun truvamu cchiù nuddu...
è curpa du tempu!
È curpa di l’euru!
Nsumma
qualcunu a cui dari ’a curpa
’u truvamu sempri.
Ma ’na cosa è certa:
si ’u pantaluni è strittu,
può essiri curpa dî li viscotta.
Ma si fai mali a ’na persona,
si ferisci cu ’na parola,
si sbagli cu cu’ ti voli beni...
allura nun c’è viscottu
ca ti po’ sarvari.
A aviri ’u curaggiu
di taliariti ’n facci e diri:
«Sbagghiai iu.»
Picchì ammetteri ’nu sbagghiu
nun ti fa cchiù debuli.
Ti fa cchiù granni.
E chiddu ca dici sempri:
«Iu nun haju sbagghiatu!»
è propriu chiddu
ca sbagghia cchiù assai di tutti.
Rosanna Badalamenti