19/01/2015
Rezervaţia este amplasată în lunca râului Prut şi este unicală prin biodiversitatea ei, tipurile de soluri şi vegetaţie, relief. Înălţimea absolută variază între 20 şi 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervaţiei predomină înălţimea de 40-60 m. Amplasarea teritoriului rezervaţiei în calea migraţiilor de toamna şi primavară a păsărilor crează condiţii optime pentru dezvoltarea şi reproducerea lor. Pe teritoriul rezervaţiei se întîlnesc circa 160 de specii.
În “Pădurea Domnească” este amplasat şi un ţarc de 32 de hectare cu cinci zimbri , care reprezintă o superbă atracţie turistică. Aceştia au fost aduşi pe 19 august 2005 în baza unui acord interstatal cu Polonia.
În raţionul zimbrului intră circa 131 specii de plante şi 27 specii de arbori şi arbusti. Gîndindu-ne la viitor, putem spune că suprafaţa masivului forestier al rezervaţiei ar putea găzdui o micropopulatie de 15-17 zimbri.
Suprafaţa rezervaţiei este de 5736 ha. Întinderea silvică îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanţă de aproximativ 40 km. Este cea mai bătrână din ţinut şi una din cele mai vechi păduri din Europa. Scopul principal al rezervaţiei "Pădurea Domnească" este păstrarea celor mai reprezentative păduri din luncă şi conservarea unor specii şi comunităţi de plante şi animale rare, restabilirea biodiversităţii celor mai caracteristice fitocenoze.
Fauna rezervaţiei Pădurea Domnească este bogată şi variată. Indeferent că teretoriul actual al rezervaţiei a suferit schimbări însemnate sub infloienţa factorului antropic , totuşi speciile preduminate s-au păstrat pe toată suprafaţa. Starea şi structuraarboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite cu diferite specii de plante ierboase crează condiţii favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale şi păsări. Flora bogată şi variată cu o vegetaţie ierboasă bine dezvoltată crează condiţii favorabile pentru înmulţirea şidezvoltarea mamiferilor, în special a copitatelor. De acea copitatele se înmolţesc în număr mai mare. Cei mai tipici reprezentanţi ai copitatelor sunt: cerbul nobil(Cervus elaphus), căpriorul(Capreolus capreolus) şi mistreţul (Sus scrofa). Efectivul numeric de căprior şi mistreţ este normal. În limitele teritoriului dat se întălnesc şi specii rare de animale, introduse în Cartea Roşie: pisica sălbatică(Felis sylvestris Schred), hermelina(Mustela erminea), jderul de pădure(Martes martes), cheţcan cu abdomen alb(Crocedura leucodon), vidra(Lutra lutra), nurca eoropeană(Lutreola lutreola).
Amplasarea teritoriului rezervaţiei în calea migraţielor de toamnă şi primăvară a păsărilor crează condiţii optime pentru reproducerea şi dezvoltarea lor. Pe teretoriul rezervaţiei se întălnesc circa 160 de specii. Majoritatea speciilor sunt dispersate mai puţin dispersate mai puţin eterogen, avînd o densitate redusă, o parte din ele însă, în unele sectoare, sunt destul de numeroase. Speciile rare de păsări care se întălnesc pe teritoriul rezervaţiei sunt: lebăda cucuiată(Czgnus olor), ciocănitoarea neagră(Drzocopus martius), lopătarul(Platarea leucordia), barza neagră(Cioconia nigra).
Colonia ,,Ţara Bîtlanilor,,
Reprezintă o colonie de păsări care coibăresc pe arbori, formată din 3 specii rare de păsări din familia Ardeidae, reprezentată de peste 1000 de exemplare : stîrc cenuşiu(Ardea Cinerea), Stîrc de noapte(Hycticorex nycticarex) şi Egreta mică(Egretta garzeta).
Dominat şi cel mai numeros din colonie este stîrcul cenuşiu(Ardea cinerea). Se întoarce la noi lunii martie. Îşi construieşte cuibul pe arbori şi formează colonii. Cuiburile şi le constrieşte din beţişoare, rămurele uscate şi le foloseşte cîţiva ani la rînd. Femela depune 3-4 ouă de o coloare verzuie-albăstruie şi se aşează la clocit după ce depus primul ou. Puii apar după 26-27 zile şi după două săptămîni încep a zbura, îşi caută hrana prin mlaştini şi iazuri nu prea adînci.
Se hrănesc cu peşte, broaşte, insecte, rozătoare... Plecă de la noi în septembrie-octombrie.
Egreta mică este o specie rară introdusă în Cartea Roşie. Se întoarce la noi în a doua jumătate a lunii martie, îşi construeşte cuibul pe arbori formînd colonii împreună cu stăîrcul cenuşiu şio cel de noapte . Femela depune 5-6 ouă de o coloare verzuie-albăstruie. Se hrăneşte cu peşte, broaşte, rozătoare, uniori cu seminţe de plante. Plecă la sfărşitul lunii octombrie. Pe teritoriul coloniei trăiesc 26 de familii.
Stîrcul de noapte soseşte la noi în luna martie, îşi construieşte cuibul pe arbori, formînd colonii împreună cu stîrcul cenuşiu şi egreta mică. Femela depune 3-5 ouă de culoare albastră -deschisă. Se hrăneşte cu peşte şi broaşte. Pe teritoriul coloniei trăiesc 16 familii.
Starea şi structura arboretului de luncă cu numiroase poieni acoperite cu diferite specii de plante ierboase crează condiţii favorabile pentru înmulţirea şi dezvoltarea lumii animale. În limitele teretoriului dat se întălnesc şi specii de animale răpitoare.
Pisica sălbatică(Felis sylvestris)-este o specie rară inclusă în Cartea Roşie a fost întălnită în sectorul Balatina şi sectorul Cuhneşti-Moara Domnească.
Hermelina(Mustela ninalis)-o specie rară inclusă în Carte Roşie, se întălneşte pe malurile rîului Prut şi Camenca. Odată cu secarea gîrlilor şi bălţilor de pe teritoriul rezervaţiei, numărul lor a scăzut considerabil.Ca urmare a întoarcerii rîului Camenca în albia sa istorică, există speranţa ca situaţia creată să se ameleoreze.
Chiţacrul cu -abdomen- alb(Crocedura leucodon)-se întălneşte foarte rar în rezervaţie.A fost observat în sectorul Cuhneşti-Moara Domnească se deosebeşte de celelalte specii de chiţcani prin blana albă de pe abdomen, iar partea dorsală cafiniu-închisă. Este o specie periclitată, inclusă în Cartea Roţie
Jderul de pădure(Martes martes)- specie vulnerabilă, inclusă în Cartea Roşie. Numărul lor în rezervaţie este mic. Urmele activităţii lui au fost depistate în parcelele unde cresc capaci de cireşi, stejar, păr cu multe scorburi pentru adăpost.
Vidra(Lutra lutra)-un mamifer hidrobiont, urmrlr activităţii lui au fost depistate în sectorul Balatina.
Cerbul nobil(Cervus elaphus)-este cel mai mare mamifer sălbatic în fauna Moldovei. În rezervaţie urmele lui au fost depistate în sectorul Cuhneşti-Moara-Domnească şi sectorul Balatina. Conform estimărilor, pe teritoriul rezervaţiei trăiesc 4-5 cerbi dispersaţi la distanţe mari.
Compoziţia numerică a principalelor grupe de animale.
Fauna rezervaţiei este reprezentată de 46 specii de mamifere.
Mistreţul (Sus scrofa) este cel mai numiros paracopitat de pe teritoriul rezervaţiei. în ultimii ani el şi-a mărit considirabil arialul şi efectivul numeric. În prezent este repartizat aproape uniform pe întreg teritoriul rezervaţiei. Mistreţul se asociază în cîrduri de 12-18 exemplare, alcătuite din 2-3 femele, godacii de anul trecut şi puietul din anul curent. Conform estimărilor pe teritoriul rezervaţiei trîiesc circa 250-260 de mistreţi. Un teren de vînătoare cu bonitatea I, după cm este calificat terenul rezervaţiei , poate adăposti 17-20 exemplare la 1000ha. Analizînd datele evoluţiei numerice a mistreţului în ultimii ani constatăm faptul că el şi-a mărit considerabil efectivul numeric: de la 100-120 exemplare în anul 1996 pînă la 250-260 exemplare în anii 2001-2002.
Căpriorul(Capreolus capreolus) se întălneşte în toate parcelele, mai fregvent în sectoarele Balatina, Cuhneşti, Moara Domnească. Este repartizat aproape uniform pe teritoriul rezervaţiei, cu o concentraţie mai sporită în centrul ei. Conform estimărilor există 230-240 de specimeni dispersaţi uniformi, întrecînd densitatea optimă de 2 ori. În ultimii ani căpriorul îşi menţine aproape constant efectivul numeric.
Cerbul nobil(Cervus elaphus) pe teritoriul rezervaţiei se află 4 cerbi nobili, care au fost observaţi deseori primăvara pe teritoriul cantonului nr 2(Balatina)
Bursucul(Meles meles) este un reprezentant tipic al faunei rezervaţiei, a fost observat în sectorul Balatina, Cuhneşti-MoaraDomnească, Călineşti. Preferă să-şi sape vizuina pe locuri mai înalte din pădure şi în malurile formate din urma ridicării digurilor de reţinere a inundaţiilor, însă este instalat şi pe terenuri plane, unde sapă vizuini aproape vertical. Pe teritoriul rezervaţiei trăiesc aproximativ 60-70 exemplare.
Vulpea comună(Vulpis vulpis) este o specie răspăndită pretutindeni, mai fregvent este întălnită în sectorul Balatina , Cuhneşti-Moara Domnească. efectivul numeric al vulpii este de 40-50 exemplare.
Cîinele enot(Nzctereutes procznoides)este un mamifer aclimatizat. În rezervaţie numărul de animale este foarte redus, aproximativ 12-15 exemplare.
Pisica sălbatică(Felis sylvestris Schred)urmrle ei au fost depistate în sectorul Balatina, Cuhneşti-Moara Domnească.
