06/09/2026
97 de ani de la nașterea astronomului Matei Alexescu
Material realizat de muzeograf Maria Velea.
Matei Alexescu s-a născut pe 6 septembrie 1929 în București; tatăl său, funcționar public, era din capitală, iar mama provenea din Bucovina, de la Frătăuții Vechi, unde, în timpul vacanțelor de vară, viitorul astronom a descoperit frumusețea bolții înstelate. Acesta a urmat cursurile Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, apoi cele ale Facultății de Matematică și Fizică din București. Pasionat de astronomie încă din primii ani de liceu, la terminarea studiilor universitare este încadrat ca redactor la Muzeul Ştiinţelor Experimentale din București (mai târziu Observatorul Astronomic Popular). În anul 1955 este desemnat directorul acestei instituţii, unde lucrează până la 1.02.1968, revenind în perioada 1.12.1975 – 16.10.1979. Astronomul Matei Alexescu a susținut pe tot parcursul vieții o intensă activitate de popularizare a astronomiei. A ținut numeroase lecții și conferințe, prelegeri la radio și televiziune, a scris circa 350 de articole în presă și a publicat o serie de cărți de astronomie dedicate publicului larg și astronomilor amatori.
Pe 1 februarie 1968 Matei Alexescu părăseşte Observatorul Astronomic Popular, fiind promovat la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, unde a continuat să răspundă de problemele de astronomie, organizând diverse centre astronomice în ţară, înzestrate cu planetarii şi expoziţii de astronomie. Cu un telescop personal a continuat să facă observaţii astronomice, pe care le publica în revistele de specialitate din ţară şi străinătate, iar pentru calitatea observaţiilor realizate devine în 1972 membru al Comisiei de Planetologie a Societăţii Astronomice Franceze, iar în 1974 primeşte premiul „Henry Rey” pentru observaţiile realizate asupra planetei Marte precum şi titlul de laureat al Societăţii Astronomice Franceze (SAF), fiind cel de-al doilea român, după Constantin Pârvulescu (în 1924), premiat de SAF. Începând cu anul 1975, Matei Alexescu devine membru al Asociaţiei Observatorilor Lunii şi Planetelor (ALPO) din Arizona, SUA, iar din anul 1978 devine membru al Comisiei Soarelui a SAF.
Pe 16 octombrie 1979 Matei Alexescu părăseşte capitala şi se stabileşte la Bacău, unde lucrează la Muzeul de Ştiinţele Naturii din localitate, înfiinţând în cadrul acestuia un Observator Astronomic (actualmente Observatorul Astronomic „Victor Anestin”). Ca urmare a rezultatelor deosebite obţinute în observaţiile planetare, în anul 1987 este cooptat ca membru al Societăţii Britanice de Astronomie. Pe 1 octombrie 1989 Matei Alexescu se retrage din activitate, dar continuă să colaboreze cu Observatorul Astronomic din Bacău și cu mișcarea de astronomi amatori din România.
Pe 23 ianuarie 1993 se stinge din viață la Bacău, lăsând în urma lui un model de dăruire în slujba astronomiei. Toți cei care l-au cunoscut își amintesc de distinsul astronom ca de un orator desăvârșit, un excelent cunoscător al cerului, un pasionat al observațiilor și fotografiei astronomice și un maestru al condeiului în popularizarea astronomiei.
În perioada 11 – 14 martie 2008 o echipă de astronomi români a descoperit în cadrul proiectului EURONEAR (inițiat de astronomii Ovidiu Văduvescu și Mirel Bîrlan) 58 de asteroizi creditați oficial, echipa propunând către Uniunea Astronomică Internațională ca 12 dintre asteroizii descoperiți să poarte nume românești. Din cei 12 asteroizi făcea parte și asteroidul 2008 EW144, acesta primind în iunie 2011 numele de (263516) Alexescu, echipa de astronomi care a descoperit asteroidul dorind astfel să aducă un omagiu astronomului Matei Alexescu și să-i mulțumească pentru contribuția sa în domeniul astronomiei, ridicându-i numele pe cer!
