Observatorul Astronomic "Victor Anestin" Bacau

02/06/2026

Steaua Spica
Material realizat de muzeograf Alexandra Goria

Steaua Spica, cunoscută și sub numele de Alpha Virginis, este cea mai strălucitoare stea din constelația Fecioara. Numele Spica provine din expresia latină spīca virginis, care înseamnă „spicul de grâu al fecioarei”. Steaua Spica, împreună cu steaua Arcturus din constelația Boarul și steaua Regulus din constelația Leul, formează asterismul triunghiului de primăvară. O metodă pentru a găsi steaua Spica este de a urma arcul oiștii Carului Mare până la Arcturus și apoi de a continua până la Spica. Spica este una dintre cele mai strălucitoare 20 de stele de pe cerul nopții. În emisfera nordică, steaua Spica se află într-o poziție excelentă pentru observare pe tot parcursul primăverii, când începe să răsară în jurul apusului și în prima jumătate a verii, când este vizibilă destul de sus pe cer. Aflată la aproximativ 250 de ani-lumină de Pământ, Spica apare ca o stea solitară, alb-albastră. Dar Spica este formată din cel puțin două stele care orbitează extrem de aproape una de cealaltă. Deoarece sunt atât de apropiate, nu pot fi observate ca două stele prin intermediul unui telescop. Doar analiza luminii stelei Spica cu un spectroscop, un instrument care desparte lumina în culorile sale componente, a dezvăluit că Spica este o stea binară spectroscopică. Chiar dacă cele două stele sunt separate de o distanță mai mare decât cea dintre Pământ și Lună, ele sunt, de asemenea, destul de masive, așa că prezintă o atracție gravitațională puternică una asupra celeilalte. Aceste forțe sunt atât de intense încât cele două stele își distorsionează reciproc forma, încât au formă de ou, nu sferică. Ambele stele despre care știm că alcătuiesc Spica sunt mai mari și mai fierbinți decât Soarele nostru. Diametrele lor sunt estimate la aproximativ 7,8 și respectiv, 4 ori mai mari decât diametrul Soarelui și sunt separate de doar 18 milioane de km, orbitând în jurul centrului lor comun de masă în doar patru zile. Cea mai fierbinte dintre acestea are o temperatură de aproximativ 22.000 de grade Celsius.

https://www.space.com/22049-spica.html
https://earthsky.org/brightest-stars/speed-on-to-spica-the-15th-brightest-star/
https://skyandtelescope.org/astronomy-news/meet-spica-ear-of-grain/
https://en.wikipedia.org/wiki/Spica

01/06/2026

CALENDARUL ASTRONOMIC AL LUNII IUNIE 2026
Material realizat de muzeograf Bogdan Mihăilă

- 1 iunie (07:32) – Luna la apogeu (Luna va ajunge la cel mai îndepărtat punct de-a lungul orbitei sale 406.369 km).
- 7 iunie (19:15) – Conjuncție Venus - Pollux(Gemini).
- 8 iunie (13:00) – Luna în faza de Ultimul Pătrar.
- 9 iunie (23:11) – Conjuncție Venus - Jupiter.
- 13 iunie (16:15) – Conjuncție Lună – M45 (Pleiade).
- 15 iunie (02:18) – Luna la perigeu (Luna va ajunge la cel mai apropiat punct de-a lungul orbitei sale (357.196 km) și va părea puțin mai mare decât alteori).
- 15 iunie (05:54) – Luna în faza de Lună Nouă.
- 16 iunie (22:32) – Conjuncție Lună – Mercur.
- 17 iunie (23:21) – Luna în conjuncție cu Venus.
- 19 iunie (23:21) – Luna în conjuncție cu Regulus.
- 21 iunie (11:25) – Solstițiul de vară 2026. Începe oficial vara astronomică.
- 22 iunie (00:55) – Luna în faza de Primul Pătrar.
- 23 iunie (07:43) – Luna în conjuncție cu Spica.
- 28 iunie (21:30) – Marte în conjuncție cu M45(Pleiade).
- 30 iunie (02:57) – Luna în faza de Lună Plină.

În luna iunie planetele își fac apariția pe cer la diferite ore, după cm urmează:
Mercur este dificil de observat deoarece se află foarte aproape de Soare, la o distanță de doar câteva grade de acesta, răsărind după ora 07:00 și apunând în jurul orei 20:30. O regăsim în constelația Gemini.
Venus domină cerul de seară. Apune foarte târziu: la început de lună în jurul orei 23:40, iar la sfârșitul lunii în jurul orei 23:25. Planeta se află în constelația Cancer.
Marte răsare în jurul orei 03:30 și apune în jurul orei 17:10. Regăsim planeta în constelația Berbec.
Jupiter va răsări în jurul orei 08:00 și va apune în jurul orei 23:00. Planeta traversează constelația Gemini în această perioadă.
Saturn va fi prezent pe cer începând cu ora 03:00, fiind vizibil până la apariția Soarelui, iar apoi va apune în jurul orei 15:30. Traversează constelația Pești în această perioadă.
Uranus răsare în jurul orei 04:00 și va apune în jurul orei 19:00. Regăsim planeta în constelația Taur.
Neptun își face apariția pe cer începând cu ora 02:00 și apune în jurul orei 14:00. Regăsim planeta în constelația Pești.

Informațiile sunt raportate la data de 15 iunie 2026, ora locală și locația Bacău.

Bibliografie:
NASA - SKYCAL - Sky Events Calendar
https://www.ap-i.net/skychart//en/start
https://astropixels.com/almanac/almanac21/almanac2026eet.html
http://astrometria.ro/suncalendar/
Soft Stellarium.

29/05/2026

Astăzi am avut bucuria de a prezenta proiectul „Să învățăm despre Univers” la Grădinița Nr. 18, structură a Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”. Cei mici ne-au întâmpinat cu multă curiozitate și entuziasm, descoperind împreună din tainele planetelor, stelelor și ale Universului.
Le mulțumim copiilor și cadrelor didactice: prof. Adriana Nica, coordonatorul proiectului alaturi de echipa : Prof. Spiridon Brândușa Elena, Prof. Pașcu Alina Nicoleta, Prof. Iordache Irina, Prof. Iojă Karina, Prof. Lela Magda, Prof. Ercuță Diana, Prof. Aivănoaiei Camelia, Prof. Petrache Alexandra, Prof. Aruxandei Alisa, Prof. Ghidu Iuliana, Prof. Aruxandei Anca, Prof. Rogoz Amalia, Prof. Bindileu Ioana pentru atmosfera caldă și pentru interesul arătat față de astronomie!

29/05/2026

ANUNŢ IMPORTANT!

27/05/2026

Galaxia Andromeda
Material realizat de muzeograf Maria Velea

Galaxia Andromeda este o galaxie spirală gigantă situată la o depărtare de 2,5 milioane de ani lumină de noi, ea fiind și cel mai îndepărtat obiect ceresc vizibil cu ochiul liber de pe Pământ. În condițiile unui cer senin și perfect întunecat, fără Lună și departe de luminile orașelor, această galaxie ne apare pe bolta cerească ca o pață cețoasă alungită, ea fiind vizibilă în constelația Andromeda, la nord-est de cele patru stele foarte strălucitoare ce fomează Marele Pătrat din constelația Pegas. În fotografia realizată în radiații vizibile a galaxiei Andromeda ies în evidenţă sutele de miliarde de stele ale galaxiei, precum şi gazul din nebuloasele răspândite prin braţele galaxiei, gaz încălzit până la incandescenţă de stelele din vecinătate. Praful din nebuloase e mai puţin vizibil în fotografia obținută în radiaţii vizibile, el putând fi observat doar atunci când are în fundal stele sau gaze incandescente. Dar praful din nebuloase este şi el încălzit de stelele din apropiere, el emiţând astfel radiaţii din domeniul infraroşu îndepărtat. Dacă privim fotografia în infraroşu a galaxiei Andromeda, vedem că aceasta conţine cantităţi enorme de praf, şi cm gazul şi praful din nebuloase reprezintă materia primă din care se nasc stelele, reiese că această galaxie are destulă materie din care să se nască şi alte generaţii de stele. Fotografia în raze X a galaxiei Andromeda surprinde, în principal, stelele aflate în stadiile finale ale evoluţiei lor. Sunt surprinse astfel rămăşiţe de supernove - stele neutronice sau găuri negre – corpuri cu gravitaţie extrem de puternică ce înghit toată materia din vecinătatea lor, materie care atunci când se prăbuşeşte pe ele se încălzeşte atât de tare încât emite aceste radiaţii de mare energie care sunt razele X. Fotografia compozită a galaxiei Andromeda ce a fost obţinută prin suprapunerea fotografiilor realizate în radiaţii vizibile, în radiaţii infraroşii şi în raze X ne prezintă atât modul în care sunt distribuite sutele de miliarde de stele din această galaxie, cât şi etapa de viaţă a acestora: radiaţiile vizibile au surprins stelele ce sunt active în prezent (adică „stelele vii”), razele X au surprins stelele moarte, iar radiaţiile IR au fotografiat praful din nebuloase, adică materia primă pentru viitoarele stele.

https://www.space.com/15590-andromeda-galaxy-m31.html
https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/Herschel/Andromeda_s_once_and_future_stars

26/05/2026

Soarele – regiunile active 4443 - 4451
26.05.2026, 09:56
Foto: Maria Velea, Gabi Rotaru
Aparat foto Canon 700D, lunetă ASKAR FRA400 72/400, filtru solar

26/05/2026

Exponatul lunii mai 2026 la Muzeul de Științele Naturii Bacău - Cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix)

Este una dintre cele mai spectaculoase specii de păsări din fauna Europei. Materialul video prezintă informații despre mediul natural în care trăiește specia, evidențiind habitatele preferate: pajiști montane, margini de pădure și zone deschise cu vegetație joasă. Imaginile surprind adaptările speciei la condițiile de mediu, precum și aspecte ale comportamentului caracteristic. Informațiile prezentate contribuie la conștientizarea importanței conservării biodiversității. Cunoașterea biologiei și ecologiei speciei ajută la formarea unor atitudini responsabile față de natură.

Material realizat de muzeograf biol. Anca Tudor Andrei

Este una dintre cele mai spectaculoase specii de păsări din fauna Europei. Materialul video prezintă informații despre mediul natural în care trăiește specia...

25/05/2026

Le mulțumim tuturor celor ce ne-au călcat pragul de "Noaptea Europeană a Muzeelor 2026", pentru curiozitatea extraordinară, pentru entuziasmul manifestat și pentru bucuria de a fi împreună la această frumoasă aventură nocturnă! Mulțumim și voluntarilor care alături de specialiștii noștri au făcut ca acea seară să fie specială pentru cei 1511 vizitatori care au fost prezenți la Observatorul Astronomic „Victor Anestin”.
Vă așteptăm cu drag să participați și la alte proiecte pe care le vom organiza!
Vă invităm să descoperiți câteva imagini surprinse în cadrul acestei ediții.

25/05/2026

Un nou workshop al Clubului de astronomie „Matei Alexescu” al Observatorului Astronomic „Victor Anestin” s-a desfășurat astăzi, 25 mai 2026. Workshopul cu tema „Gruparea stelelor” a început pe terasa Observatorului Astronomic, unde participanții au observat prin lunetă Soarele și au admirat prin binoclu panorama orașului. Mai apoi elevii au participat la ghidajul în expoziția „Gruparea stelelor” și au vizionat spectacolul de planetariu „Lucia – secretul stelelor căzătoare”. La finalul activității copiii au construit macheta satelitului Galileo. Mulțumim pentru sprijinul acordat doamnei prof. înv. primar Carmen Leaua de la Colegiul „N. V. Karpen" din Bacău. Vă așteptăm cu drag și la următoarele activități ale clubului de astronomie!

25/05/2026

FOTO 1: Luna iluminată 64,4 % (24.05.2026, 22:17)
FOTO 2: Jupiter și sateliții galileeni (24.05.2026, 22:31)
Aparat foto Nikon D7200, lunetă Sky-Watcher Evostar 72ED