Observatorul Astronomic "Victor Anestin" Bacau

20/06/2025

Evenimentul astronomic al lunii iunie 2025 - Solstițiul de vară

Solstițiul de vară din 2025 va avea loc pe 21 iunie, la ora 05:41 (ora României), marcând începutul verii astronomice în emisfera nordică.
Acesta reprezintă ziua cu cea mai lungă durată de lumină naturală (aproximativ 15 ore și 32 de minute) și noaptea cea mai scurtă (aproximativ 7 ore și 28 de minute) în România.
Fenomenul se datorează înclinării maxime a axei Pământului spre Soare, situație în care Soarele atinge punctul cel mai înalt pe cer. Fenomenul este încărcat de semnificații culturale, fiind celebrat de secole prin ritualuri, prin locuri sacre precum Stonehenge sau piramidele din Giza care sunt aliniate astfel încât să evidențieze poziția Soarelui în această zi unică.

Material realizat de muzeograf Bogdan Mihăilă.

Solstițiul de vară din 2025 va avea loc pe 21 iunie, la ora 05:41 (ora României), marcând începutul verii astronomice în emisfera nordică.Acesta reprezintă z...

20/06/2025

Condamnarea lui Galileo Galiei

Un material realizat de muzeograf Bogdan Mihăilă

În 20 iunie anul 1633, omul de știință italian, Galileo Galilei, una dintre cele mai influente figuri ale Revoluției Științifice, a fost judecat și condamnat de Inchiziție pentru „bănuită erezie“, ca urmare a susținerii ideii heliocentrice, teoria conform căreia Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui. Această viziune, formulată inițial de astronomul polonez Nicolaus Copernic în secolul al XVI-lea, contrazicea doctrina oficială a Bisericii Catolice, care susținea cosmologia geocentrică, în care Pământul era considerat centrul Universului, poziție derivată din filozofia lui Aristotel și cosmologia lui Ptolemeu.
Galileo, prin observațiile sale astronomice realizate cu telescopul — printre care fazele planetei Venus, descoperirea și mișcările sateliților lui Jupiter precum și imperfecțiunile Lunii — a adus dovezi empirice puternice în sprijinul modelului heliocentric. Publicarea în 1632 a lucrării sale „Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii“, în care trei personaje dezbat teoriile geocentrică și heliocentrică, a atras imediat atenția Inchiziției. Deși Galileo susținea că lucrarea sa era un tratat obiectiv, autoritățile ecleziastice au considerat-o o pledoarie mascată pentru heliocentrism, cu atât mai mult cu cât personajul care apăra modelul geocentric era ridiculizat.
În 1616, Biserica deja declarase teoria heliocentrică ca fiind „în mod formal eretică“, iar Galileo fusese avertizat să nu o susțină nici verbal, nici în scris. Prin urmare, în 1633, când a fost adus în fața tribunalului, autoritățile ecleziastice au considerat că el a încălcat acest ordin anterior. Sub presiunea anchetei și în fața amenințării cu tortura, Galileo a fost forțat să renunțe public la convingerile sale și să declare că Pământul nu se mișcă în jurul Soarelui.
În urma acestei retractări, Galileo a fost condamnat la închisoare pe viață, însă, din cauza vârstei înaintate și a reputației sale, pedeapsa a fost transformată în arest la domiciliu pe termen nelimitat. Și-a petrecut restul vieții sub supraveghere strictă, în vila sa de lângă Florența, unde, în ciuda restricțiilor, a continuat cercetările științifice și a scris lucrări importante, printre care „Discursuri și demonstrații matematice privind două noi științe“, care au pus bazele fizicii moderne.
Procesul și condamnarea lui Galileo sunt considerate simboluri ale conflictului dintre știință și autoritatea religioasă. Deși Biserica l-a redus la tăcere, ideile sale nu au fost uitate. În cele din urmă, heliocentrismul a fost acceptat de comunitatea științifică, iar în 1992, după mai bine de 350 de ani, Vaticanul a recunoscut oficial greșeala comisă în condamnarea lui Galileo, reabilitându-i parțial imaginea. Astfel, povestea lui rămâne un exemplu puternic de luptă pentru adevărul științific în fața dogmei și autorității absolute.

Bibliografie:
https://newsroom.ucla.edu/releases/the-truth-about-galileo-and-his-conflict-with-the-catholic-church
https://www.thetheologycorner.com/condemnation-of-galileo
https://x.com/PhysInHistory/status/1761952793516978245
https://lost-in-history.com/galileo-faced-science-deniers-in-the-catholic-church/

19/06/2025

Ce spuneți de un mic popas la Bacău?
Suntem la ora de cultură de data aceasta, pentru ca Complexul Muzeal de Stiintele Naturii "Ion Borcea" a pregătit foarte multe proiecte pentru vizitatori!
În ediția de săptămâna trecută, ne-a trecut pragul doamna Gabriela Gurau, managerul Complexului cu care am povestit despre activitatea de aici, dar și despre noul proiect “Atingem cerul”! Vă invităm să ne urmăriți și totodată faceți o mică vizită muzeului, sigur veți fi încântați!
Emisiunea este disponibilă aici:
https://youtu.be/TV2Tobc60qc?si=mN5f604RDgrc6Pz4
Mulțumim, SIMODA by Simona Vasiliu pentru ținuta prezentatoarei! ❤️🤗

17/06/2025

Școala de vară „Micul Astronom”, Ediția a III – a
9 – 11 iulie 2025

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, organizează la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” cea de-a III - a ediţie a Școlii de vară pentru copii „Micul Astronom”, care se va desfășura în perioada 9 – 11 iulie 2025 şi se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 12 ani. În cadrul activităților, vor fi explorate toate subiectele îndrăgite de copii: planete, sateliți artificiali, stele, galaxii. Copiii vor participa la observații astronomice, spectacole de planetariu, ghidaje în expoziție și vor realiza machete. Va fi necesar ca participanţii să aducă o forfecuță și un baton de lipici ce vor fi necesare la realizarea machetelor.
Taxa de participare: 20 lei/zi/participant.
Înscrieri: Numele, prenumele și vârsta copilului - mesaj pe WhatsApp la numărul 0757548299
Persoană de contact: muzeograf Alexandra Goria

Programul Școlii de vară „Micul Astronom”:
9 iulie 10:00 - 12:00
- deschiderea Școlii de vară de astronomie;
- observații astronomice asupra Soarelui (în condițiile în care cerul va fi senin);
- ghidaj în expoziția „Sistemul Solar”;
- vizionarea spectacolului de planetariu „Dr. Nyan Miau: Minunata Auroră”
- construirea machetei planetei Saturn;
10 iulie 10:00 - 12:00
- ghidaj în expoziția „Gruparea stelelor”;
- prezentarea constelațiilor pe Harta Cerului;
- vizionarea spectacolului de planetariu „Constelațiile de vară”;
- construirea machetei globului constelațiilor;
11 iulie 10:00 – 12:00
- ghidaj în expoziția „Astronautica”;
- vizionarea spectacolului de planetariu „Renașterea – o nouă eră a telescoapelor”;
- construirea machetei telescopului spațial Fermi;
- acordarea diplomelor de participare;
11 iulie 22:30 - 23:30
- observații astronomice prin telescop (în condițiile în care cerul va fi senin);
Vă așteptăm cu drag!

Cu deosebită considerație,
Manager,
Dr. Gabriela Gurău

16/06/2025

ANUNŢ IMPORTANT!

16/06/2025

16 iunie 1963 – Valentina Tereșkova, prima femeie care a călătorit în spațiu.
U
n material realizat de muzeograf Bogdan Mihăilă

Pe 16 iunie 1963, cosmonauta sovietică Valentina Tereșkova a scris istorie devenind prima femeie din lume care a călătorit în spațiu. La doar 26 de ani, această eroină a zburat singură la bordul capsulei Vostok, orbitând Pământul de 48 de ori în aproape 71 de ore.
Tereșkova a fost selectată dintre sute de candidate într-un program secret al URSS-ului, care visa să demonstreze superioritatea tehnologică în Cursa Spațială împotriva SUA. Deși nu avea experiență militară, ea a fost pilot de parașutism, o calificare esențială pentru misiunile spațiale ale vremii. Zborul său a fost un triumf propagandistic, demonstrând că și femeile pot explora cosmosul.
În timpul misiunii, Tereșkova a înregistrat date științifice și a testat rezistența organismului uman în gravitație zero. Cu toate acestea, misiunea nu a fost lipsită de dificultăți: ea a suferit grețuri, iar capsula a avut o problemă de orientare care a pus în pericol reîntoarcerea. În ciuda acestor obstacole, Tereșkova a aterizat cu succes în Kazahstan, devenind un simbol al curajului și egalității.
După zbor, a fost decorată cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice și a promovat explorarea spațială, susținând că „femeile pot face orice în spațiu, la fel ca bărbații". Deși Uniunea Sovietică nu a mai trimis femei în cosmos până în 1982, realizarea Valentinei Tereșkova rămâne o piatră de hotar în istoria aviației și a drepturilor femeilor.
Astăzi, la peste 60 de ani de la acest eveniment, Valentina Tereșkova este amintită ca o pionieră care a deschis drumul pentru generații viitoare de astronauți-femei, demonstrând că spațiul nu are limite de gen.

Bibliografie:
https://www.esa.int/About_Us/50_years_of_ESA/50_years_of_humans_in_space/First_woman_in_space_Valentina
https://www.space.com/21571-valentina-tereshkova.html
https://nmspacemuseum.org/inductee/valentina-v-tereshkova/

13/06/2025

Școala de Vară a Micului Naturalist, ediția a VI-a
la Muzeul de Științele Naturii, din Aleea Parcului, nr. 9
1 - 3 iulie 2025

Școala de Vară a micului naturalist (ajunsă deja la ediția a VI-a) se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 7-14 ani. Acest proiect cultural educaţional își propune apropierea copiilor de instituția muzeală prin implicarea lor în activități instructive și recreative specifice vârstei, caracteristice petrecerii timpului liber într-un mod util.
Proiectul include activități teoretice și practice organizate în cadrul unor ateliere de lucru pe teme de cunoaștere a mediului înconjurător și a diversității lumii vii. Astfel, copiii au oportunitatea de a-şi consolida cunoștințele dobândite în timpul școlii la disciplinele de cunoașterea mediului/biologie într-o atmosferă non formală, recreativă.
Se dorește crearea unui cadru de activitate stimulativ, în care copiii își pot dezvolta creativitatea, inventivitatea, spiritul de echipă și interesul pentru mediul înconjurător, cu formarea unui comportament ecologic.
Proiectul educațional se va desfășura în perioada 1 - 3 iulie 2025, la sediul Muzeului de Științele Naturii Bacău din Parcul Cancicov, strada Aleea Parcului, nr. 9.
Școala de Vară a micului naturalist, ediția a VI - a este organizată în 3 ateliere de lucru (Universul Plantelor, Regnul animal - trecut și prezent și ECO-Creativ), cu următoarele activități:

Ziua 1 – 1.07.2025

UNIVERSUL PLANTELOR
- ”Plante medicinale”: se vor face prezentări multimedia privind cele mai cunoscute plante medicinale și aromatice, precum și importanța acestora în viața noastră; participanții vor identifica diferite organe vegetale prin intermediul unor exponate autentice, auxiliare și complementare; se vor vizualiza diferite proiecții prin intermediul microscopului ale unor secțiuni histo-anatomice prin organele vegetative ale diverselor plante de interes terapeutic.
- ”Colecții tematice”: se vor face prezentări multimedia privind importanța colecțiilor; prin implicarea participanților la atelier, se va desfășura o activitate practică de realizare a unor coli de ierbar cu plante vasculare reprezentative din flora ornamentală a României, respectând etapele de lucru prezentate; prezentarea unor ierbare tematice;
- ”Plante ornamentale”: participanții își vor putea îmbogăți cunoștințele despre plantele cultivate în diferite tipuri de grădini. Aceștia vor putea remarca diversitatea florilor din Grădina Senzorială a muzeului unde pot fi admirate diferite specii de plante ornamentale.

Ziua 2 - 2.07.2025

REGNUL ANIMAL - TRECUT ȘI PREZENT
- „Animale nevertebrate și vertebrate din prezent” (prezentare multimedia, observații asupra unor exponate autentice din colecții de zoologie şi din expoziție);
- „Evoluția continentelor de-a lungul erelor geologice” (ghidaj tematic; prezentare „Procesul de fosilizare și principalele tipuri de fosile”; observații asupra unor fosile autentice din colecția de paleontologie a Muzeului de Științele Naturii Bacău; jocuri interactive: etapele prin care o fosilă poate ajunge exponat într-un muzeu; un joc de cuvinte tip rebus pe flipchart; atelier de creație, pictarea de către participanți a unor replici ale unor fosile precum trilobiți, figurine cu dinozauri sau dinți fosili;
- Descoperă exponatul!”, identificarea unor animale preistorice din cadrul expoziției „O lume dispărută”, pe baza unor informații furnizate de muzeografi şi a unui chestionar.

Ziua 3 – 3.07.2025

ECO-CREATIV
- „Despre reciclarea deșeurilor” (prezentare ppt, film tematic, atelier de creație artistică în care sunt utilizate materiale reutilizabile pentru confecționarea unor obiecte util decorative);
- „Atelier handmade din materiale naturale și reutilizabile” (prezentare multimedia, film tematic, activitate practică)

În perioada 1-3 iulie 2025, activitățile se vor desfășura zilnic între orele 1000 – 1300.
Înscrierile se vor face pentru fiecare modul în funcție de opțiune.
Tariful de participare este de 20 lei/copil/zi.
Înscrierile se fac până la data de 27 iunie 2025, la telefon: 0234/512006.
Vă așteptăm cu drag!
Cu deosebită considerație,

Manager,
Dr. Gabriela Gurău

13/06/2025

Cratere ascunse

Suprafața lunară este acoperită cu cratere de impact, produse de un bombardament intens care a durat între 4,6 miliarde de ani și 3,9 miliarde de ani în urmă, de cel puțin 100 de ori mai intens decât în prezent. Pământul, ca parte a sistemului solar, a suferit același bombardament ca și celelalte corpuri planetare. Se pare că meteoriții ajunși pe Pământ ar fi contribuit substanțial la cantitatea de substanțe volatile ale Pământului (atmosfera) dar în același timp, acest bombardament ar fi întârziat chiar dezvoltarea și evoluția vieții timpurii. Impacturile au, de asemenea, o anumită semnificație economică. De exemplu, vastele zăcăminte de cupru și nichel de la Sudbury, Canada, sunt probabil rezultatul unui impact de acum 1,8 miliarde de ani la scară largă cu un meteorit, iar mai multe structuri de impact în roci sedimentare sunt valoroase zăcăminte de petrol și gaze. Majoritatea craterelor de impact terestre care s-au format vreodată, însă, au fost distruse de alte procese geologice terestre. Până în prezent, pe Pământ au fost identificate peste 160 de cratere de impact.
Craterul Meteor din Arizona a fost creat atunci când un asteroid din fier s-a izbit de Platoul Colorado iar craterele Clearwater West și Clearwater East din nord-vestul Quebecului, au fost create de lovitura unei perechi de asteroizi. De asemenea, craterul Pingualuit din provincia Nunavik, a desenat un cerc aproape perfect peste tundră ca urmare a lovirii suprafeței de către un meteorit la un unghi aproape vertical, dar multe alte cratere sunt estompate și erodate, fiind mult mai dificil de identificat.
Cel mai mare crater din Europa este Siljan aflat în partea central sudică a Suediei, comitatul Dalarna cu un diametru de 52 de km fiind printre primele 20 din cele mai mari de pe Pământ. Catastrofalul impact de acum aproximativ 380 de milioane de ani se pare că a fost o cauză a primei extincții din Devonian (una din perioadele erei Paleozoic). Studiile structurii impactului au arătat că solul este ușor ridicat în anumite părți ale centrului craterului. Acesta este înconjurat de un graben sau depresiune inelară, care astăzi este parțial umplută cu apă formând Lacul Siljan.

Material realizat de muzeograf Oana-Georgeta Dinescu

Surse de informare:
http://www.passc.net/EarthImpactDatabase/New%20website_05-2018/Index.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Siljan_Ring
https://earthobservatory.nasa.gov/images/148577/swedens-siljan-ring

10/06/2025

ȘCOALA DE VARĂ PENTRU COPII
„MINI ASTRONOMIE PRACTICĂ”
ediţia a - II - a

Observatorul Astronomic „Victor Anestin” din cadrul Complexului Muzeal „Ion Borcea" Bacău organizează în perioada 02 - 04 iulie 2025, a II-a ediţie a şcolii de vară pentru copii „Mini - Astronomie practică".
Pe parcursul celor 3 zile copiii vor participa activități practice, la observații astronomice, ghidaje în expozițiile Observatorului Astronomic și vor viziona spectacole în sala de planetariu. Activitățile din cadrul școlii de vară sunt adresate copiilor cu vârste cuprinse între 8 și 14 ani.
Numărul maxim de participanți: 25

PROGRAM
2 iulie 10:00 - 12:00
- deschiderea Școlii de vară (înscrierea participanţilor şi prezentarea programului);
- ghidaj în expoziția „Sistemul Solar”;
- vizionarea spectacolului de planetariu „Satelix”;
- construirea machetei unei căști de astronaut.

3 iulie 10:00 - 12:00
- ghidaj în expoziția „Astronautica”;
- vizionarea spectacolului de planetariu „Capcom Go”;
- construirea machetei fazelor lunare.

21.30 – 22.30 (în condițiile în care cerul va fi senin);
- identificarea, de pe terasa panoramică, a constelațiilor pe bolta cerească;
- observarea prin instrumente astronomice a Lunii.

4 iulie 10:00 - 12:00
- aplicații practice ale sistemului Soare-Pământ-Lună;
- observații astronomice asupra Soarelui (în condițiile în care cerul va fi senin);
- construirea machetei sistemului solar.
- acordarea diplomelor de participare.

Taxa de participare: 20 lei/zi/participant.

Solicitările se fac prin transmiterea numelui copilului, vârstei și a unui număr de telefon de contact printr-un mesaj pe WhatsApp la numărul 0745941135.
Validarea înscrierii copilului se va face doar în urma confirmării ocupării locului.

Coordonator: muzeograf Dinescu Oana-Georgeta

Vă așteptăm cu drag!
Cu deosebită considerație,

Manager,
Dr. Gabriela Gurău

10/06/2025

Cifre astronomice #12
274 sateliți naturali ai planetei Saturn

În luna martie 2025, astronomii au confirmat descoperirea a încă 128 de luni în jurul lui Saturn ceea ce duce la un total de 274 sateliți confirmați, mult mai mult decât orice altă planetă din sistemul nostru solar. Lunile lui Saturn variază ca mărime de la uriașul Titan (5.000 km diametru), mai mare decât planeta Mercur, până la cei mai mici, cm ar fi Aegaeon (mai puțin de 1 km diametru) considerat cel mai mic satelit din afara discului de inelele ale planetei.
Numele moderne pentru lunile saturniene au fost sugerate de John Herschel în 1847 cel care a propus numirea acestora după figuri mitologice asociate cu Saturn, zeul roman al agriculturii și al recoltei. De exemplu cei șapte sateliți cunoscuți până atunci sunt numiți după titani și giganți, frații și surorile lui Cronos (Rhea, Phoebe, Iapetus). În secolul XX, lunile au fost numite după diferite personaje ale mitologiei greco-romane sau giganți din mitologia altor popoare. Astfel o parte din sateliți au nume după zeii inuiți (Kiviuq, Siarnaq), gali (Albiorix) și a celor din mitologia scandinavă (Skathi, Hyrrokkin). Multe dintre lunile lui Saturn, cm ar fi Pan și Daphnis, orbitează în interiorul sistemului inelar al planetei, altele sunt lunile cele mai cunoscute cu forme sferice și caracteristici individuale bine cunoscute (Titan, Ganymede). Pe de altă parte, sunt sateliții cu forme neregulate din regiunile foarte îndepărtate ale sistemului lunar al lui Saturn. De exemplu, Fornjot, aflat la aproape 25 milioane de km de planetă, pe care o înconjoară în 550 de zile.
Unii sateliti au fost descoperiti prin telescop (Christiaan Huygens l-a observat pe Titan în 1655 printr-o lunetă construită de el), alții de către sondele spațiale Voyager sau Cassini.
Cele mai recente luni descoperite de unul din telescoapele Observatorului Mauna Kea din Hawaii, au putut fi detectate doar prin tehnica „shift-and-add”, o tehnică specială prin care mai multe imagini cu expunere lungă sunt suprapuse pentru a identifica lumina reflectată de aceste mini-luni ale gigantului Saturn.

Material realizat de muzeograf Oana-Georgeta Dinescu

Surse de informare:
https://science.nasa.gov/saturn/moons/
https://www.space.com/20812-saturn-moons.html
https://nineplanets.org/saturn/
https://en.wikipedia.org/wiki/Moons_of_Saturn

07/06/2025

Giovanni Cassini
Material realizat de muzeograf Alexandra Goria

Acum 400 ani, pe 8 iunie 1625, s-a născut omul de știință Giovanni Domenico Cassini, în Perinaldo, Republica Genova (acum Italia). Cassini ajunge să studieze astronomia, datorită pasiunii sale pentru astrologie. Cassini a fost astronom la Observatorul Panzano între 1648 și 1669. De asemenea, a fost profesor de astronomie la Universitatea din Bologna. Împărtășește cu Robert Hooke meritul pentru descoperirea furtunii de pe planeta Jupiter, denumită, Marea Pată Roșii de pe Jupiter, în jurul anului 1665. În 1669, având o reputație solidă ca astronom, Cassini este invitat în Franța de către regele Ludovic al XIV-lea pentru a ajuta la construirea Observatorului din Paris. Imediat după sosire este primit în proaspăt înființată Academie Regală de Științe (Academie Royale des Sciences). În 1671, odată cu deschiderea Observatorului din Paris, este numit director al acestei instituții științifice.
Cu toate acestea, munca sa de director al Observatorului din Paris a avut, probabil, cel mai mare impact asupra lumii științifice. A descoperit diviziunea inelelor lui Saturn, gol mare în sistemul de inele, cu o lățime de 4800 de kilometri, diviziunea Cassini în inelele lui Saturn în 1675.
De asemenea, Cassini a descoperit patru dintre sateliții lui Saturn: Iapetus (1671), Rhea (1672), Tethys (1684) și Dione (1684), pe care i-a numit Sidera Lodoicea, sau Stelele Louisiene, după regele Franței. În jurul anului 1690, Cassini a fost primul care a observat rotația diferențiată în atmosfera lui Jupiter .
Sonda spațială Cassini-Huygens, lansată în 1997 pentru a studia planeta Saturn, a fost numită în onoarea sa, și a devenit a patra care a vizitat Saturn și prima care a orbitat planeta.

https://en.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Domenico_Cassini
https://stiintasitehnica.com/glorioasa-misiune-cassini/
https://www.space.com/18902-giovanni-cassini.html

06/06/2025

Soarele fotografiat astăzi, 6 iunie 2025 (ora 10:15), de la Observatorul Astronomic Bacău.
Foto: Alexanda Goria
ASKAR FRA400 72/400+ Canon 700D