https://www.facebook.com/111537900321805/

Baia-Sprie - oameni și locuri de aur, Strada Microraion Vest nr. 21 A, Baia-Sprie (2026)

Q: What is the address?

Strada Microraion Vest Nr. 21 A

13/05/2021

Renaștere

14/05/2020

Ziua Eroilor se celebrează cu ocazia Înălțării Domnului, atât în Baia-Sprie, cât și la Chiuzbaia, unde au loc manifestări patriotice în cadrul cărora sunt comemorați eroii neamului, în special eroii din zonă care s-au jertfit pentru patrie, pe câmpul de luptă, în închisorile comuniste și la Revoluția din 1989.

Text și foto: eleva Miruna Demian (clasa a VIII-a B)

14/05/2020

„Zilele Orașului Baia-Sprie” este un alt eveniment care nu va mai avea loc în acest an și care se organiza în luna august. Pe parcursul acestor zile erau mai multe manifestări: dansuri și cântece populare și moderne, standuri cu servire de produse culinare tradiționale, articole de artizanat ale meșterilor populari din zonă, demonstrații de olărit, ateliere pentru copii, competiții sportive, expoziții de pictură și fotografie în aer liber, concerte ale unor vedete de muzică modernă și populară și, bineînțeles, spectacol de artificii!

Text și foto: eleva Alexandra Tar (clasa a VII-a C)

13/05/2020

Lacul Albastru din Baia-Sprie rămâne mai trist, în acest an, în așteptarea turiștilor (localnici și străini) care veneau la Zilele ce-i erau dedicate, din anul 2012 încoace, în cursul lunii mai.
Cu ocazia „Zilelor Lacului Albastru” se desfășura „Crosul Lacului Albastru”, concurs de trail running, tirolină şi paint ball, iniţiere şi orientare sportivă, camping, party cu DJ, tur ghidat de mountain bike, amenajarea unor căi de acces spre lac, montarea de indicatoare de informare şi orientare în zonă, activităţi de informare şi conştientizare ecologică şi civică.
Lacul a rezultat în urma prăbușirii unei galerii de mină (1919-1920), iar reziduurile metalice cu ioni de cupru şi sulfat de fier fac ca apa acestui lac să capete, cu timpul, o culoare verzuie. În anumite condiţii meteo şi de luminozitate, apa devine albastră ceea ce i-a atras denumirea de Lacul Albastru. Aceasta arie naturală protejată se află situată într-o pădure tânără de gorun pe versantul sudic al Dealului Minei la altitudinea de 530 m şi are o suprafață de 0,5 ha.

Text și foto: eleva Alexandra Tar (clasa a VII-a C)

21/04/2020

În a treia zi de Paști, la Chiuzbaia se ține un Joc la Șură. Oamenii satului se adună în curtea unui gospodar și aduc coșerci pline cu bunătăți. Îmbrăcați în costumele populare, specifice satului Chiuzbaia, femeile, bărbații și copiii joacă, cântă din voce și la vioară, recită poezii, spun glume, povestesc, degustă bucatele și băuturile aduse de către fiecare participant, se simt bine și e multă voie bună!
Text redactat de eleva Demian Miruna (clasa a VIII-a B)
Fotografii din arhiva doamnei învățătoare Ana Lucia Avram (din 18 aprilie 2017)

18/04/2020

Dora (nepoata): Cum era Paștele pe vremea copilăriei matale?
Marița Grigor (bunica): La începutul postului mama aduna toate vasele, făcea leșie și le spăla cu leșie să nu rămâie niciun miez de grăsime de dulce.
Se apropiau Paștele, se văruiau casele frumos pe dinafară și pe dinăuntru, se făcea cu lut pe jos, nu ca și-acuma podele și gresii.
Venea Paștele. În Joia de Paști vopseam ouă cu coji de ceapă, cu frunze de tăt felu de plante. Atât era de tainic și de frumos!
În Săptămâna Mare, femeile creștine nu făceau prea multe, numaʼ la biserică și la rugăciune erau.
În Vinerea de Paști se făcea Prohodul lui Iisus la biserică. Toată lumea era încernită, îmbrăcată încernit, în negru. Era o liniște și o pace-n sat! Și bună înțelegere între oameni.
Venea Noaptea de Paști. Învierea. Toată suflarea satului, care putea să miște, merea la biserică cu lămpașuri aprinse în mână. Cu lămpașe de petrol. Parcă și acum o văd pe mama mergând cu lompașul...
De la Noaptea de Înviere veneam acasă, dormeam, ne sculam dimineața, meream la biserică cu coșarca cu ouă, cu pască, puneam în coșarcă miel umplut și așa sărbătoream. A doua zi de Paști veneau udătorii, după tradiție. A treia zi de Paști se făcea joc peste hotarul satului. Spuneau bătrânii că nu e voie să se facă zgomote în incinta satului, deoarece se năpustește grindină și tunete mari peste vară. Așa era de frumos, tainic și minunat!
Interviu realizat de Maria Teodora (Dora) Grigor (elevă a Școlii Chiuzbaia cu bunica sa, Marița Grigor (rapsod și meșter popular din Chiuzbaia)
Foto: Adelin Țineghe (fost elev al Școlii Chiuzbaia)

17/04/2020

Săptămâna Mare este numită și Săptămâna Patimilor în care, la biserică, se săvârșesc Deniile, toate zilele acestei săptămâni fiind considerate mărețe și sfinte.
Săptămâna acesta este sfântă, iar postul trebuie ținut strict.
În biserică se oficiază, în fiecare seară, Deniile, slujbe prin care credincioșii îl ,,petrec” pe Iisus pe drumul Crucii, de la moarte și până la Înviere.
Miercurea Mare este ziua când Iuda l-a vândut pe Iisus.
Joia Mare este ziua Cinei celei de Taină, în biserică citindu-se cele 12 Evanghelii. Din Joia Mare până după Înviere, nu se mai trag clopotele la biserică, ci doar se bate toaca. Tot în acestă zi se vopsesc ouăle în culoarea roșie, reprezentând sângele lui Iisus.
Vinerea Mare este ziua Sacrificiului Domnului Iisus Hristos pe Cruce, fiind ziua în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie, ci se desfășoară Denia Prohodului Domnului.
Sâmbăta Mare este ziua Coborârii la Iad a Mântuitorului, fiind sâmbătă care încheie Săptămâna Patimilor.
Duminica este ziua Învierii, marcând biruința lui Iisus Hristos asupra morții. În aceasta zi, credincioșii merg la biserică îmbrăcați în straie populare și duc coșerci cu bucate pentru a fi sfințite și binecuvântate de preot.
A doua zi de Paști, credincioșii merg la biserică după rânduială. Băieții din sat, fie mai mari fie mai mici, organizați în grupuri, merg cu stropitul la fete, pornind din capătul satului din jos și până în capătul satului din sus. Băieții stropesc fetele cu parfum, în semn de prietenie și pentru a rămâne frumoase tot anul.
A treia zi, slujba se face la mănăstirea din Chiuzbaia, unde toți credincioșii merg la rugăciune.
Text și foto: Miruna Demian (elevă în clasa a VIII-a B), Adelin Țineghe (fost elev al Școlii Chiuzbaia)

17/04/2020

Sărbătoarea de Florii se desfășoară în satul Chiuzbaia înainte cu o săptămână de Sfintele Paști. Această sărbătoare face parte din Sfintele Sărbători Pascale. Oamenii merg la biserică pentru Sfânta Liturghie. În timpul liturghiei, preotul rostește rugăciuni pentru sfințirea florii specifice acestei sărbători, "mâțuca". La sfârșitul liturghiei, fiecare persoană se autoservește cu o crenguță de mâțucă (ramură a copacului numit Loză).
La casele lor, oamenii obișnuiesc să țină mâțucile deasupra icoanelor. Mâțucile se păstrează pentru vremuri grele, furtuni, tunete și fulgere, aprinzându-se o crenguță pentru liniștirea vremii.
Text și foto: Adelin Țineghe (fost elev al Școlii Chiuzbaia)

29/03/2020

Fior de primăvară la Baia-Sprie!

Foto și text: eleva Larisa Tudose (clasa a VII-a B)

29/03/2020

La Chiuzbaia, portul popular femeiesc include:
spăcel, pindileu, zadie albastră înainte, zadie (năframă) în cap, opinci sau ghetuțe (vara) și gubă (iarna). La gât femeile poartă barșon (zgardă) cu mărgele.
Zadia albastră a înlocuit zadia cu flori asemănatoare zadiei din zona Fisculaș, după 1931, când a avut loc Reuniunea Mariană la Chiuzbaia (aceasta reuniune este o asociație religioasă greco-catolică ce are drept scop promovarea unei devoțiuni deosebite față de Preacurata Fecioară Maria, model de trăire creștină și de virtuți care să conducă pe membrii lor).
Costumul bărbătesc are în alcătuire: chemeșă, gaci, curea, cizme, clop, cojoc și gubă cujmă (iarna).
Text redactat de către eleva Miruna Demian (clasa a VIII-a B) după informațiile culese de la tanti Marița (Marița Grigor)
Fotografii: din arhiva doamnei Marița Grigor (rapsod și meșter popular din Chiuzbaia)

29/03/2020

In Baia-Sprie se poartă costumul specific zonei etnografice Fisculaș.
Costumul pentru femei este compus din spăcel sau „chemeșă”, poale și șurț, iar în picioare ghetuțe („jumătăți”), pentru că sunt mai scurte. Când nu e așa de frig, femeile poartă ,,căbat" un fel de sacou strâns în spate de culoare închisă negru sau maro. La gât, femeile poarta zgardă sau barșon cu mărgele.
Costumul bărbătesc este compus din chemeșă, gaci („gate"), curea, cizme, clop, cojoc și iarna gubă și cujmă.

Text redactat de către eleva Viviana Mateoc (clasa a VIII-a B) după informațiile culese de la doamna Mariana Cînța
Fotografii: din arhiva doamnei Mariana Cînța si a domnului director al Casei de Cultura din Baia-Sprie, Sorin Todoran

26/03/2020

Olăritul a fost o altă ocupație de bază a locuitorilor din Baia-Sprie, pe lângă minerit. În orașul Baia-Sprie a existat un centru de ceramică smălțuită și nesmălțuită încă din secolul al XVII-lea. Ca elemente de decor, predomină formele geometrice și cele vegetale, asemănătoare multor centre ceramice din România.
Daniel Leș este un olar celebru din Baia-Sprie, care continuă activitatea de olărit în oraș, luptând pentru salvarea unor case vechi din zonă, prin restaurarea acestora. Artistul realizează nu doar vase de lut, ci și sculpturi figurative, ilustrând chipuri de oameni în diferite momente ale vieții. Daniel Leș a obținut multe premii, nu doar în România, ci și în alte țări, lucrările sale fiind extrem de apreciate.

Text redactat de către eleva Viviana Mateoc (clasa a VIII-a B)
Poze: din arhiva învățătoarei Georgeta Dan, realizate la „Casa Olarului” (atelierul olarului Daniel Leș), în primăvara anului 2018 (Săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun” - elevii clasei pregătitoare A), din arhiva învățătoarei Annamaria Lăpușan și din arhiva domnului Firicel-Gavril Grigor din Chiuzbaia, fiul doamnei Marița Grigor (rapsod și meșter popular din Chiuzbaia)

Baia-Sprie - oameni și locuri de aur

13/05/2021

14/05/2020

14/05/2020

13/05/2020

21/04/2020

18/04/2020

17/04/2020

17/04/2020

29/03/2020

29/03/2020

29/03/2020

26/03/2020

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Business

Shortcuts

Share

Category