Visit Romania

20/05/2025

16/05/2025

De citit pana la capat, fara TLDR, ca nu e momentul sa ne muiem.

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ROMÂNII DE PRETUTINDENI
De la artiști, organizatori, jurnaliști și fotografi din mișcarea rock din România

Dragi prieteni, frați și surori din țară și de peste tot în lume,
Suntem artiști, organizatori, jurnaliști, fotografi – suntem parte din mișcarea rock din România și din Europa. Dar, dincolo de tot ce ne definește artistic sau profesional, suntem cetățeni ai unei țări care se află din nou la răscruce.

Pe 18 mai, fiecare vot contează. Este turul 2 al alegerilor prezidențiale, iar România are de ales între două direcții complet opuse: o orientare europeană, democratică, deschisă sau una izolaționistă, vulnerabilă economic, controlată de reflexe autoritare.

La fel ca și voi, mulți suntem dezamăgiți, confuzi, chiar sătui de tot ce înseamnă politică. Știm că „toți sunt la fel” pare un refren mai răsunător decât orice vers dintr-un cântec. Dar adevărul este că nu toți sunt la fel. De această dată, nu e vorba de a alege răul cel mai mic – e o alegere clară între rău și bine.

În weekend, România va face o alegere esențială: încotro merge – spre Europa, spre normalitate, spre un viitor decent – sau înapoi cu zeci de ani, în izolare, economie instabilă, climat social și politic ce frizează dictatura.

Credem în inteligență, în onestitate, în oameni competenți care construiesc, nu care distrug. Credem în știință, nu în teorii conspiraționiste, alarmiste, afirmații vagi și fără susținere logică.
România merită mai mult decât voci care strigă și doar fac promisiuni fără acoperire sau proferă acuze nefondate. Astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de un președinte decent, echilibrat și onest, care să apere valorile democratice și europene. De aceea, îl susținem pe Nicușor Dan – nu ca pe un idol, ci ca pe un om integru, cu principii solide, fără rețele ascunse în spate și care, spre deosebire de alții, chiar pare să poată ajuta la construirea un viitor mai bun.

Acum este vremea ca vocile tăcute să răsune. Nu doar chitarele, nu doar versurile, nu doar luminile scenelor, ci și voturile noastre – ale celor care cred că România poate fi într-adevăr un loc mai bun, mai echitabil, o adevărată casă pentru toți.
Dacă încă ești indecis, te rugăm să nu renunți. Să nu lași altora decizia care te privește DIRECT, deși alte voci îți spun că nu contezi. Dacă ești plecat din țară, fă-ți timp, informează-te, mergi la vot. Dacă ești în țară, mobilizează-i și pe cei din jurul tău. Pentru că nu e vorba doar de politică. E vorba de viitorul nostru comun.

România a fost, zeci de ani, scufundată în totalitarism. Dar, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, țara noastră nu mai este pierdută și nu mai este singură. Sprijinul european a fost esențial în dezvoltarea din ultimele decenii, iar diferența dintre România anilor ’90 și România de azi este vizibilă pentru toți. Tocmai de aceea, singurul viitor demn și stabil pentru România este unul european – nu izolaționist, nu pro-rus, ci ancorat în valorile democrației și ale libertății.
ACUM, România are nevoie de noi toți.

Această scrisoare este semnată de artiști, organizatori, jurnaliști și profesioniști din mișcarea rock din România, dar lista rămâne deschisă. Invităm toți cei care împărtășesc valorile acestui apel – indiferent dacă urcă pe scenă, organizează evenimente scriu cronici sau promovează cultura – să ni se alăture și să își adauge numele. Pentru că doar împreună putem face vocea noastră să conteze.

Cu respect și speranță,
Reprezentanți ai mișcării rock din România
Aby Stage Bar Rm. Valcea, Adriana Dumitrof (Jurnalist), Al Ghehenii, Alexandru Albiter (Grup '74), Alexandru "Gomez" Dascaloiu (L.O.S.T.), Alin Dinca (Trooper), Alin Stefanescu (Muzician), Alin Voica (Momente De Ogradă), Alternosfera, Altlut, Ambilet, An Theos, Ana Maria Suruniuc (Muzician), Andrei Găluț (Goodbye To Gravity), Anna Vixie (Artist Grafic), Antebellum, Antpile, ARTmania Festival, Asemic, Awake The Demons, Bacea Olaf Daniel (Am O Stare), Bazar De Muzică, Be Right Band, Bodark, Bogdan Balasa (Gothic), Bogdan Ciovica (Metalfan), Breathelast, Brezoi Folk Festival, Bucium, Bucovina, Byron, Caliman Adrian Constantin (Rock'N'Iasi), Carousel Band, C.A.S.H., Catalin Andrei (Cin5I), Catalin Florescu Katala (Sound & Light), Catalin Ovidiu Popa (Muzician, Prof. Universitar), Catalina Popa-Mörck (Muzician), Ciprian Martin (Spectral), Ciprian Vladut (Fotograf), Cloșca, Codruta Vulcu (Organizator), Constelatii Rock Rm. Valcea, Corbu, Costinescu George (Motoract), Cozmetic, Cristi I. Popescu (Jurnalist Tv/Rock Maniac), Cristian Tibu (Antreprenor Merchandise), Cristina Oltean (PR), Cătălin Constantin (Muzician), Damien Phulpin (Civic Rebels), Dan Cioara (Ctc Music Events), Dan Zaharia (Organizator), Dark Fusion, Diamonds Are Forever, Din Fier, Dirty Shirt, Domino, Doru Ionescu (Tvr, Rock Fm), Dragoș Șuteu (Tour Manager, Merchandising), Dudu Isabel (Muzician), E-an-na, Electric Nights Brezoi, Ella Negrescu (Shikage Management), Emil Biebel, Eugen Cismasu (Jurnalist), False Reality, Fara Zahar, Festivalul Celtic Transilvania (Narcis Mureșan Și Caius Cârcu), Festivalul Praetorian Gates Alba Iulia, Fittonia, Focus In The Park, For The Wicked, Front, Gabi Pipai Andries (Sunetist), Gabriel Radu Arnautu (Muzician), Garnoo, Gavril (Sunetist, Tehnician), George Moțoc (Rock Din Capul Lui Moțoc), Green Eyes Of Darkness, Gri, Grimus, Guerrillas, Guitar Meeting, Hatespeech, Hiraeth, Horia Buzuleciu (Muzician), Hostvge, Hteththemeth, Hypno Ceperco, Imund, Inno Brezeanu (Rostalgy Events), Ionut Iancu (Sombres Nuits - Fotograf), Irina Marinescu (Rock Fm), István Vlădăreanu (Muzician), Iuliana Gabriela Dogaru (Tour Manager, Merchandising), Iuliu-Florin Barbu (Muzician), Kovacs Andras (Muzician), Kumm, Kunnstra, Laura Andreea Mihaila (Muzician), Laurențiu Străuț (Wacken Metal Battle), Left Hand Path, Liliana Popa (Jurnalist), Live Music Summer Camp Brezoi, Liveset Recording Studio, Lowbass5 Studio, Luna Amara, Machiavellian God, Magica, Mano & Gregor, Marchosias, Marius Barbu (Muzician), Marius Neagu Aka Văru' (Muzician), Maximum Rock, Metalforce.Ro, Mihai Coro Caraveteanu (Booking Agent), Mihai Razvan Mugescu (Asociația Mentor Rock), Mihail, Miluță Flueraș (Fotograf / Dop), Monokrom, Nelu Dumitrescu - Iris, Neon Prophecies, Nightlosers, NOR, Northwest Hardcore Booking Branch, Oana Tache (Virgin Radio), Odyssey, Olimp Boros (Promoter & Rock Dj), Onenightstand, Open Air Blues Festival Brezoi, Outflow, Overburn, Overground Music, Ovidiu Bar (Fotograf), Paul Pișta (Hoinar Printre Litere), Paul Voicu (Fotograf), Pinholes, Pomo (Tehnician), Powderpuff, Praetorian Gates Festival, Promusic Events, Puszta Paddies, Quadra, Radu Constantinescu (Muzician, Inginer De Sunet), Radu Iaszberenyi (Muzician), Raluca Rugina (Promoter Evenimente), Raluca Talasman (Rock The Sea), Rana, Raul Bogdan (Futureproof_Magazine), Raze, Razvan Lupascu (Fotograf/Videograf), Revolter, Riot Monk, Roadkillsoda, Rock Monsters Romania, Rock The Camp, Rockstadt, Romanian Rock(er), Scars Of A Story, Score, Sergiu Bolotă (Muzician), Shadowsail, Ska-Nk, Smae, Son Of A Pixel, Sonic Overload, Sorin Anchidin (Metalfan), Spiritual Ravishment, Stefan Tivodar (Fotograf / Proiectul Tivodar), Stefan Zaharescu (Agent De Booking/Artist), Stema, Stoicescu Corina (Etheric), Syfo Dias, Symphress, Syn Ze Sase Tri, Taking Back August, Teodor Ardeleanu (Muzician), Teodora Georgescu (Kimaro Entertainment), The Groovy Bastards, The Strizzers, Tolea Postovei (Top T Buzau), Truda, Tudor Dorel (Psychosounds Music), Ultimu' Nivel, Underwaves, Ungolianth, Unguru' Bulan, Valentin Diaconescu (Fotograf), Vandaal, Vasile Hotea-Fernezan (Jurnalist), Vlad Alexandrescu (Civic Rebels), Vlad Busca (L.O.S.T.), Vlad Cioculeasa (Civic Rebels), Vlad Horo (Fotograf), Voodoo Child, Vraciu Alexandru Arnautu (muzician, comedian), Vârf Carpatin, Walking To The Moon, White Walls, ZOB.

Această scrisoare este o inițiativă civică, realizată în mod independent, fără sprijin financiar din partea niciunui candidat sau partid politic. Conținutul reflectă exclusiv opiniile personale ale semnatarilor.

15/05/2025

Oradea mai 2025 - Strada Republicii
foto Mihai

14/05/2025

Oradea mai 2025 - Piața Independenței
foto Mihai

13/05/2025

Bună dimineața prieteni!!
Astăzi la cafeaua de sâmbătă, pe indelete, vă propunem să reflectăm de ce avem un oraș așa deosebit. (Nu spunem unde am fost și unde...😉)
D-ul Cheramidoglu despre...

Constanţa interbelicǎ – oraş cosmopolit

O statistică din anul 1939 găsea la Constanţa, pe lângǎ cei 60.000 de români, mai multe categorii de minoritari: turci şi tǎtari: 5825; greci: 3728; bulgari: 2813; germani: 2435; armeni: 2525; evrei: 2067; ruşi: 1391, la care se adǎugau alte multe etnii.
Fără îndoială că la Constanţa, mai mult ca oriunde în alt oraş al României de atunci, prezenţa diverselor comunităţi etnice, culturale, lingvistice şi religioase, şi-a pus amprenta pe desfăşurarea vieţii cotidiene, în toate aspectele sale. Ca în toate oraşele porturi din această parte a lumii şi aici exista o puternică comunitate greacă, în al cărei teatru (Sylogul elen), se găzduiau actvităţi culturale, spectacole din cele mai diverse.
Documentele de arhivă atestă prezenţa activă a acestei comunităţi în viaţa comercială dar şi în cea culturală a oraşului. Spre exemplu, Societatea Diletanţilor a Syllogului “Elpis” organiza în saloanele sale, o operă de teatru cu titlul “Floarea din Levant”, în seara zilei de 20 decembrie 1924, iar serile de sâmbătă prilejuiau un “Mare bal mascat”, sau seri dansante.Balul anual al Societăţii Doamnelor Elline, din Constanţa, de binefacere, avea loc în seara zilei de sâmbătă 22 decembrie 1923, la rele 9,30, în saloanele Sylogului.
Dar tot aici era şi comunitatea evanghelică germană, care prin bunăvoinţa văduvei cunoscutului fabricant de bere Luther, înfiinţase încă la 1901 o şcoală germană, unde desigur, printre elevi aveam să întâlnim şi italieni, polonezi, evrei şi români. Şi doamnele acestei comunităţi participau la viaţa socială a oraşului, iar tinerii, organizaţi în Societatea Tineretului German, organizau serbări în diferite localuri închiriate. Comunitatea italiană de la Constanţa era formată în cea mai mare parte din pietrari şi zidari (astfel, în 1931 sindicatul zidarilor din Constanţa avea 90% din membri italieni), şi tot ei, în 1938, aveau să înzestreze oraşul cu o frumoasă biserică romano-catolică, Sf. Anton din Padova, ce o înlocuia pe vechea Sf. Iosif. În anul 1932 Statul Italian a cumpărat un imobil în care, după modificările constructive necesare, s-a instalat şcoala italiană Vittorio Emanuelle (imobilul de pe B-dul Mamaia, cunoscut sub numele Casa d’Italia).
Fără a se ridica la importanţa economică din alte părţi ale ţării, evreii din Constanţa, organizaţi în Comunitatea Israelită de rit Occidental, şi Comunitatea Israelită de Rit Spaniol, au ridicat şi ei două lăcaşuri de cult, corespunzând celor două forme religioase şi au participat activ la viaţa oraşului. Astfel, funcţiona o societate a meseriaşilor israeliţi “Ajutorul”, care, de exemplu, la 22 martie 1924 organiza un bal, “în folosul fondului de construire a azilului”; tot pe atunci, Societatea Doamnelor Israelite de rit spaniol obţinea aprobare pentru un “ceai dansant”, iar Asociaţia sportivă “Macabi” urmărea strângerea de fonduri necesare, tot pe calea unei serate dansante.
Dacă ne referim însă la viaţa economică, aceasta era concentrată în mare parte în mâinile membrilor altor comunităţi: cea greacă, de care am amintit şi mai ales cea armeană, cu precădere după primul război mondial. Comunitatea armeană a desfăşurat o bogată activitate culturală şi socială, pe măsura rolului economic important al membrilor săi. Astfel, din documentele de arhivă aflăm că societatea artistică “Erevan”, din Constanţa susţinea o reprezentaţie teatrală în folosul societăţii, cu “piesa “Somnambulul nopţii”, comedie în trei acte pe limba armeană, în seara zilei de 21 aprilie 1925, în sala “Arax” din localitate.” Societatea artistică “Gheivei” prezenta la 3 mai, în aceeaşi sală opereta “Arşin Mal-ola”, în trei acte în limba armeană, iar o altă societate armeană “H.H. Taşnacţutiun” organiza un festival artistic, în ziua de 28 mai 1925. Mai adăugăm şi faptul că secţia Doamnelor, din cadrul Uniunii Culturale “Arax”, cerea tot atunci, autorizaţia pentru “o serbare câmpenească în folosul uniunii, în parcul Tataia”, în ziua de 21 iunie 1925. O asemenea frecvenţă de activităţi social-artistice este greu de realizat astăzi.
La Constanţa erau şi mulţi bulgari, mici comercianţi, meseriaşi dar mai ales grădinari; amintim aici pe Stoian Gardef, care hrănea efectiv oraşul cu zarzavaturile din grădina sa de 10 hectare, de lângă lacul Tăbăcăriei. Pentru susţinerea şcolii bulgare din localitate şi această comunitate organiza diverse manifestări, precum “serata dansantă cu tombolă”, din seara zilei de 1 martie 1924, de la sala “Izvor”, unde se afla şi sediul acelei comunităţi.

13/05/2025

Norul de pudră colorată a umplut Piața Unirii cu energie, zâmbete și o explozie de culoare – exact așa cm arată fericirea în mișcare! 😍😍😍

Mulțumim că sunteți parte din povestea The Color Run 🫶

📸 .ro

01/03/2025