Bucharest Tourist Guide

20/09/2020

Happy birthday, Bucharest!

Today, Bucharest celebrates 561 years since it’s first certified documentary attestation.
The settlement had been lived in since the paleolithic era, but the first document to name the later formed city was issued in September 20th 1459 by Vlad The Impaler.
It became the capital of Romania in 1862 and is the centre of Romanian media, culture, and art.
In the period between the two World Wars, the nickname of Bucharest was Paris of the East or Little Paris.

08/05/2018

Just come to Romania!!!!

You’ve got the sun☀️, you’ve got the view 🏔, you’ve got the food 🍅🥒 and the most important... you’ve got Pălincă 🍸
🔆What more do you need❓

02/04/2018

Beautiful Romania

28/06/2017

Complexul Colțea. Biserica și spitalul

Complexul Colțea a fost întemeiat în 1695 de spătarul Mihail Cantacuzino, cel care a ctitorit un așezământ mai complex care cuprindea biserică, școală, case pentru îngrijirea și hrănirea săracilor și spițerie. Acest ansamblu a fost clădit pe un teren ce aparținea boierului Colțea Doicescu, de la care și-a tras și numele .

Întregul ansamblu a fost înconjurat cu un zid de piatră, iar la poarta de intrare a fost ridicată o clopotniță înaltă – faimosul Turn Colțea. Acesta a fost cea mai înaltă clădire din București și a devenit un reper al Capitalei, până în 1888 când a fost dărâmat.

Spitalul Colțea a fost construit în perioada 1704-1707 și a fost una din primele baze de învățământ medical din România și primul spital din București, din inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino. Spitalul avea 24 de paturi pentru cei cu ”bube și răni” și a fost organizat după modelul unui spital venețian Hspedale di Santo. Lazaro e Mendicanti .

Clădirile au fost refăcute în 1888, iar în 1897 au fost adăugate pavilioanele de oftalmologie și dermatologie. Clădirile au fost realizate în jurul unei curți mari, în interiorul căreia a fost amplasată statuia lui Mihail Cantacuzino.

Biserica Colțea a fost ridicată de spătarul Mihail Cantacuzino în locul unei biserici vechi de lemn. După cutremurul mare din 1838, biserica a mai fost reparată în 1841 de arhitectul Faiser și antreprenorul Conrad Schwink. În 1871 a fost pictat interiorul, de pictorul Gh. Tattarescu. Panouri pictate alternează cu diverse motive sau decoraţiuni din imitaţie de marmoră.

06/06/2017

Muzeul Municipiului București

Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile, care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. Palatul a fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor austrieci Conrad Schwink şi Johann Veit. Interiorul palatului a fost proiectat în anul 1862 de Karl Storck, recunoscut sculptor şi artist decorator, acesta amplasând în holul de la intrare o uriașă oglindă de Murano .

Perioada de glorie a Palatului Șuțu a fost în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aici aveau loc cele mai somptuoase recepții din Capitală, de la care nu lipsea nici o persoană importantă. Aici s-a organizat primul bal al fiecărui an, în februarie.
Până la începutul secolului XX, clădirea a fost reședință particulară. Palatul Suţu a devenit noul sediu al Muzeului Municipiului Bucureşti începând cu anul 1956. Restaurat între anii 1956 şi 1958, palatul s-a deschis pentru public la 23 ianuarie 1959. De atunci, muzeul găzduieşte expoziţii având ca tematică istoria oraşului Bucureşti .

16/05/2017

CNN:
9 reasons to see Bucharest

The days of being known as the "Little Paris of the East" may be long gone, but that doesn't mean Bucharest's glory days are gone, too.

18/04/2017

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica rusă "Sfântul Nicolae - Paraclis Universitar" a fost construită la inițiativa ambasadorului rus Ghiers, cu acceptul Casei Regale și a mitropolitului din acea vreme, de familia țaristă a Romanovilor, cu destinația de a fi capela Ambasadei Ruse de la București .

Lucrările de construcție a bisericii situate pe strada Caragiu au început în 1905 și s-au încheiat în 1909. Constructorii au provenit din Rusia și Italia, iar planurile au aparținut arhitectului rus Preobrajensky.

Biserica Rusă a trecut sub jurisdicția Patriarhiei Române în 1934, servind drept capelă a Universității.

La cererea studenților Universității București, în ianuarie 1992, biserica devine Paraclisul Universitar al Universității București, prima biserică din România cu această destinație, după 1990 .

03/04/2017

Universitatea București

Universitatea București a fost înfiinţată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1864, iar primele materii care s-au studiat aici au fost cursuri de legi, matematică și agricultură. Școala s-a reclamat ca succesoare a structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694) .

Palatul Universității este construit în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea a început în data de 10 octombrie 1857, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912-1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești .

Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către Karl Storck împreună cu asistentul său, Waibel, și un elev de-al său, Paul Focșeneanu. Acesta a întocmit în stil clasic relieful de pe frontonul central al palatului, din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombardamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. Cele patru muze ce împodobesc în prezent fațada clădirii au fost adăugate în 1929, fiind opera sculptorului Emil Wilhelm Becker, pentru care a slujit ca model chiar fiica lui, Else .

În 1960 în interiorul clădirii își aveau sediul 8 facultăți și peste 80 de laboratoare.

19/03/2017

Parcul Cișmigiu

Parcul Cişmigiu este cea mai veche grădină din București și este considerat unul dintre cele mai frumoase parcuri din oraș. Începuturile acestei grădini datează din 1779 când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a doua cișmele în București, una dintre ele fiind poziţionată pe locul unde este astăzi Cișmigiul. Balta apărută a devenit un focar de infecție în mijlocul orașului, iar balta din mijloc era numită Lacul lui Dura Neguțătorul.

În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălții și transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, și însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer .
Numele parcului se trage de la titlul slujbei de director al serviciului apelor – ”cismegiu” (care provine din cuvântul turcesc ceșme care înseamnă fântână). Despre numele de Cișmigiu, Tudor Arghezi spunea că: “Nu-i nici frumos nici românesc numele acestei grădini cu farmece. El sună turcește, ca tinichigiu, giuvaeriu, iaurgiu, simigiu, surugiu, boiangiu…”

În iarna anului 1883, lacul din grădină a îngheţat și s-au organizat concursuri pe gheață. Primăria orașului a cumpărat un teren din fosta grădină a familiei Kretzulescu, mărind astfel suprafața grădinii Cișmigiu cu 15.000 de metri pătrați. Au fost aduse lebede și pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a amenajat în 1943 Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Stefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Balcescu și Vasile Alecsandri.