Centrul de Informare Turistica Chinteni

29/05/2026

...
𝐒𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐩𝐢𝐥𝐚̆𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐞𝐚𝐧𝐚̆ „𝐎𝐜𝐭𝐚𝐯𝐢𝐚𝐧 𝐆𝐨𝐠𝐚” 𝐂𝐥𝐮𝐣
𝐞𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐚 𝐕𝐈𝐈-𝐚

✨🎨🧸𝐒𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐩𝐢𝐥𝐚̆𝐫𝐢𝐞𝐢, 𝐞𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐚 𝐕𝐈𝐈-𝐚, 𝐥𝐚 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐞𝐚𝐧𝐚̆ „𝐎𝐜𝐭𝐚𝐯𝐢𝐚𝐧 𝐆𝐨𝐠𝐚” 𝐂𝐥𝐮𝐣

📚Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, marchează Ziua Internațională a Copilului printr-o serie de activități dedicate celor mici, desfășurate în perioada 29 mai – 5 iunie 2026, în cadrul tradiționalei Săptămâni a Copilăriei.

🧵 💤 🎭Programul pregătit pentru copii include ateliere de lectură în limbile română, maghiară și engleză, activități de creație manuală, cluburi interactive bazate pe joc și joacă, precum și întâlniri organizate în cadrul proiectelor de educație permanentă derulate în parteneriat cu unitățile de învățământ din Cluj-Napoca.

𝑷𝒓𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆𝒍𝒆 𝒑𝒓𝒊𝒏𝒄𝒊𝒑𝒂𝒍𝒆 𝒂𝒍𝒆 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕𝒆𝒊 𝒆𝒅𝒊𝒕̦𝒊𝒊 𝒔𝒆 𝒏𝒖𝒎𝒂̆𝒓𝒂̆:
• 𝘃𝗶𝗻𝗲𝗿𝗶, 𝟮𝟵 𝗺𝗮𝗶 𝟮𝟬𝟮𝟲, 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟯:𝟬𝟬 – în foaierul sediului central al bibliotecii va avea loc festivitatea de premiere a celei de-a LV-a ediții a Concursului de desene „𝗘𝗿𝗼𝗶𝗶 𝗖𝗮̆𝗿𝘁̦𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗖𝗶𝘁𝗶𝘁𝗲”. Expoziția cu lucrările câștigătoare va putea fi vizionată în foaierul sediului central, Calea Dorobanților nr. 104, parter, până în 19 iunie.
• 𝗹𝘂𝗻𝗶, 𝟭 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟲 – Secția pentru copii va participa cu o serie de activități la Festivalul „𝗛𝗮𝗶-𝗛𝘂𝗶 𝗽𝗿𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗽𝗼𝘃𝗲𝘀̦𝘁𝗶”, organizat în Parcul Central „Simion Bărnuțiu” de Teatrul de Păpuși „Puck”. Începând cu ora 17:00, la standul Bibliotecii Județene va avea loc lansarea cărții pentru copii „Rica și Relu. Petrecere cu cașcaval”, scrisă de Cristina Dragoș și ilustrată de Oana Neag.
• 𝗺𝗮𝗿𝘁̦𝗶, 𝟮 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟲, ora 17:00 – foaierul sediului central va găzdui spectacolul vocal-instrumental „𝗙𝗮̆𝗿𝗮̂𝗺𝗮 𝗱𝗲 𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗮̆”, susținut de elevii Școlii Gimnaziale „Alexandru Vaida-Voevod”, coordonați de prof. Claudia Morar.

🧮Programul complet al activităților poate fi consultat pe site-ul bibliotecii: www.bjc.ro.

📚🎉✨ 𝗗𝗲 𝗮𝘀𝗲𝗺𝗲𝗻𝗲𝗮, 𝗽𝗲 𝗶̂𝗻𝘁𝗿𝗲𝗮𝗴𝗮 𝗱𝘂𝗿𝗮𝘁𝗮̆ 𝗮 𝗦𝗮̆𝗽𝘁𝗮̆𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗶 𝗖𝗼𝗽𝗶𝗹𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶, 𝗶̂𝗻 𝗽𝗲𝗿𝗶𝗼𝗮𝗱𝗮 𝟮𝟵 𝗺𝗮𝗶 – 𝟱 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟲, 𝗰𝗼𝗽𝗶𝗶𝗶 𝗰𝘂 𝘃𝗮̂𝗿𝘀𝘁𝗲 𝗶̂𝗻𝘁𝗿𝗲 𝟬 𝘀̦𝗶 𝟭𝟰 𝗮𝗻𝗶 𝗯𝗲𝗻𝗲𝗳𝗶𝗰𝗶𝗮𝘇𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗶̂𝗻𝘀𝗰𝗿𝗶𝗲𝗿𝗲 𝗴𝗿𝗮𝘁𝘂𝗶𝘁𝗮̆ 𝗹𝗮 𝗯𝗶𝗯𝗹𝗶𝗼𝘁𝗲𝗰𝗮̆.

29/05/2026

...
de este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, alături de Paști.
În prima zi, creștinii prăznuiesc Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli, iar în cea de-a doua, Sfânta Treime.
Denumirea de Cincizecime a acestei zile vine de la faptul că sărbătoarea are loc la cincizeci de zile după Paști, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt.
De asemenea, aceasta este considerată și ziua întemeierii Bisericii creștine.
În Sâmbăta Rusaliilor au loc de sau Sâmbăta morților, o zi dedicată celor trecuți în veșnicie, pentru care se face pomenire și se dau daruri rituale.
Denumirea „Rusalii” vine de la vechea sărbătoare romană Rosalia, când era obiceiul de a se pune trandafiri pe morminte.
Rusaliile sunt considerate zâne rele care iau minţile oamenilor, sau îi pocesc pe cei care le ies în cale. Se spune că oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin pentru a se apăra de acestea şi că nu e bine să le vorbească dacă le întâlnesc. De asemenea, creștinii obișnuiesc să ducă la slujba de Rusalii crenguțe de tei și nuc pentru a fi sfințite, apoi le așează la icoane, cu credința că vor fi protectoare ale casei.

Despre „RUSALII”, în contextul „Scenariului ritualic de Primăvară”, cu profesorul Aurel Bodiu - etnolog: ⬇️

Ediția din 20 mai 2007, partea IDespre „Înstruțatul boului” și „Călușarii”, obiceiuri ale Rusaliilor, cu conf. univ. dr. AUREL BODIUÎn finalul acestei părți,...

29/05/2026

din
Ipostaze ilustrate din atmosfera fascinantă – idilică și dură, deopotrivă...

„De la cea mai fragedă vârstă, aceștia își urmau mamele la muncile agricole și casnice, activități de la care țărăncile nu erau scutite nici măcar în perioada alăptatului.
La scurt timp, copiii primeau sarcini bine definite în familie: aveau grijă de frații mai mici, erau inițiați treptat în muncile specifice, potrivite rolului pe care urmau să-l joace în societatea locală. Au învățat de mici să se adapteze ritmului specific al vieții în satul tradițional, cu alternanța orelor de muncă cu cele de odihnă, a cotidianului cu sărbătoarea – fiecare cu regulile lor specifice.
În mod firesc, în viața copilului era prezent și jocul, diferit de cel de astăzi: mult mai simplu, dar la fel de creativ, mai puțin diversificat, dar mult mai aproape de natură”.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Cu prilejul Zilei Internaționale a Copiilor Vă propunem o expoziție virtulă, realizată cu imagini din Arhiva audio-vizuală a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Dorim…

28/05/2026

„Ritualul Căluşului” - Capodoperă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO
În săptămâna Rusaliilor, tradiţia ne prezintă și ceremonialul precedat de „Legatul Steagului”, urmat de „Spargerea Căluşului”, cunoscut sub numele de „ ”.
Ritualul propriu-zis cuprinde practici şi formule magice, acte ceremoniale şi dansuri executate de o ceată strict ierarhizată (Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Caluşari), pe melodii cântate de lăutari.
Se spune că dansul ritual are puteri magice de apărare şi vindecare a unor boli, de alungare a Ielelor, dar şi efecte fertilizatoare asupra pământului şi a tinerelor neveste.
Prima descriere a obiceiului datează din sec. al XVIII-lea şi aparţine cărturarului român Dimitrie Cantemir în lucrarea „Descrierea Moldovei”: „Mulţimea superstiţioasă crede că ei au puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: după ce bolnavul s-a aşternut la pământ, Căluşarii încep săriturile lor şi la un anumit loc al cântecului, calcă, unul după altul, de la cap la picioare, pe cel culcat, în sfârşit îi suflă la ureche câteva cuvinte anume ticluite şi poruncesc bolii să iasă”.
După „Descriptio Moldaviae”, ritualul durează zece zile, timp în care Căluşarii dorm numai sub streşini de biserici, pentru a se apăra de Ielele răzbunătoare.
Astăzi, Jocul Căluşarilor, prezentat în context tradiţional, nu scenic, a dispărut aproape în totalitate, sudul ţării, în special Teleormanul, fiind zona unde mai poate fi găsit. Aici, „Căluşarii” reiau, în mod simbolic, viaţa zeului cabalin, săvârşesc rituri de vindecare a bolnavilor şi de alungare a spiritelor rele.
Cum s-a ajuns de la obiceiul Căluşului la „Ritualul Căluşului” - Capodoperă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO:

Elemente din România înscrise de UNESCO în Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității

28/05/2026

Dragi , să aveți o zi cu 🌼🌸🌺 și 🌞!

27/05/2026

Un alt ritual legat de sărbătoarea Rusaliilor (practicat şi într-una din joile postpascale sau, pur şi simplu, în timp de secetă), cu adânci rădăcini în trecutul satelor clujene din zonele etnofolclorice Dealurile Clujului şi Dealurile Dejului, este .
Obiceiul are semnificaţie agrară, scopul de a aduce ploile, de a asigura fertilitatea solului, bunăstarea gospodăriei şi prosperitatea recoltelor.
La Şoimeni (com. Vultureni), forma de practicare este mascarea completă a doi feciori, astfel încât aceştia să nu fie recunoscuţi de către săteni.
Măştile sunt realizate din frunze verzi de paltin şi reprezintă o pereche: bărbat şi femeie, aspect evidenţiat de felul în care sunt îmbrăcate, bărbatului făcându-i-se două coarne, iar femeii un corn şi coadă.
Selecţia celor care urmează a fi mascaţi are la bază criteriul purităţii, al nevinovăţiei, crezându-se că doar astfel are loc deplina eficienţă a ritualului.
Interesantă este magia creată de ritualul împodobirii cu frunze a măştilor, pe care copiii sau fetele nu au voie să-l urmărească decât la intrarea acestora în sat. Când măştile sunt complet împodobite, se trece la udarea lor din abundenţă, apoi, împreună cu cei care au participat la îmbrăcat, se opresc la fiecare gospodărie, intră în ogradă şi schiţează un joc (pe verticală) din paşi săriţi, pe ritmul unei melodii cântate la fluier şi a bătăilor din palme. În tot acest timp copiii strigă: „sari Măriţă, sari!” Gospodinele udă măştile din belşug pentru a invoca astfel ploaia mult asteptată în această perioadă a anului.
După efectuarea jocului ritual, copiii aleargă după măşti, încercând o iritare a acestora, iar măştile îi lovesc simbolic. În acelaşi timp şi fetele fug după măşti, dar scopul lor este de a rupe frunze de la gâtul acestora, gest ce semnifică măritişul imediat pentru cele care reuşesc.
În timpul ritualului reprezentat de împodobirea măştilor şi intrarea în ogrăzile gospodarilor, la biserică se desfăşoară slujba religioasă pentru sfințirea „aghiasmei mici”, ocazionată de Sfintele Rusalii - Pogorârea Sfântului Duh.
După slujbă, toţi credincioşii, cu preotul în fruntea alaiului, ies în ţarină pentru sfinţirea holdelor.
Ritualul se încheie cu „joc şi voie bună” la ultima casă din sat, după care are loc dezbrăcatul măştilor în holda de grâu, fiecare dintre săteni plătind pentru ca acest gest ritualic să aibă loc în holda lui. Frunzele verzi se aruncă peste holde, gest de invocare a ploii, simbol al rodniciei acestora, dar şi pentru înlăturarea factorilor nocivi ai recoltelor.
Un aspect interesant îl reprezintă faptul că într-un an se intră în sat dintr-un capăt, iar în următorul din celălalt, astfel, fiecare dintre gospodarii care locuiesc la margine de sat, se simte onorat că în gospodăria sa începe, sau se încheie „Păpălugăra”.
Acest ritual magic, pentru legarea şi dezlegarea ploilor, aparţine cultelor agrare şi este specific nu doar satelor româneşti, în forme similare se desfăşoară și în cadrul obiceiurilor popoarelor din Balcani. „În multe locuri, femeile aleargă goale pe câmpuri în vreme de secetă, ca să trezească virilitatea cerului şi să provoace ploaie", arată Mircea Eliade în „Traite d'histoire des religions”, iar în „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir scria: „Uneori e o singură Paparudă, o figurantă sub vârsta de zece ani”.
Într-o veche variantă consemnată de Dimitrie Cantemir (Descrierea Moldovei, 342), după simbolizarea invocării, sunt menţionate şi efectele dorite ale ploii: „Papaluga ascende caelos, aperi portas, demitte pluvias, ut crescat frumentum, triticum, milium” („Papaluga urcă la ceruri, deschide porțile, lasă ploile, ca să crească porumb, grâu și mei”).

26/05/2026

Săteni din Chinteniul de odinioară...
(fotografie primită de la Sanda Câmpean)
Dragi , dacă doriți, trimiteți-ne fotografii vechi cu oameni, locuri, obiceiuri ale zonei, pentru a le promova pe pagina noastră. În acest fel, împreună, păstrăm „vii” elemente identitare ale zonei noastre. :)

26/05/2026

AFC Sportul Chinteni
⚽️❤

26/05/2026

...
De Rusalii, creștinii obișnuiesc să ducă crenguțe de tei și nuc la biserică pentru a fi sfințite, apoi le așează la icoane, cu credința că vor fi protectoare ale casei.
Se crede despre Rusalii că sunt Zânele apelor, din această pricină, de ziua lor, nu e bine să te scalzi, căci te-ai putea îneca.
În Transilvania (Mintiu Gherlii, Mănăstirea, Batin - jud. Cluj, precum și în unele sate din Bistrița-Năsăud), în această zi are loc obiceiul , datină pastoral-agrară, influenţată de cultul solar, care simbolizează fecunditatea şi fertilitatea.
Obiceiul reprezintă o procesiune desfăşurată pe uliţele satului, personajul principal fiind un bou împodobit cu frunze verzi, flori şi panglici colorate. După sfinţirea acestuia de către preotul satului, animalul este eliberat iar o fată fecioară trebuie să-l prindă şi să-l „stăpânească”.
Potrivit tradiţiei, fata se va mărita într-un an.
Conform atestărilor documentare, acest obicei aparţine doar românilor transilvăneni, prima menţiune în acest sens apărând în „Gramatica română” (1852), autor Ioan Negruţiu, care aminteşte şi de „purtarea la Rusalii, pe la case, a unei vite împodobită cu frunză verde şi flori”.