Casa Carolina Cupseni

01/05/2025

Vecina noastră de la Sura Demian. Felicitări!

29/04/2025

We are honoured to host guests from

23/04/2025

Saint George's day in România

La mulți ani de Sfântul Gheorghe!
Happy Saint George Day in Romania!

Azi Sângeorzul românesc ia cheile de la brâu, închide iarna și deschide vara, iar în Maramureș fiind celebrat cu Tânjaua de pe Mara, o tradiție agropastorală venită din vremuri străvechi.

"De Sânjorz (Sf. Gheorghe, 23 aprilie), când se spune că se deschid cerurile, la Hoteni s-a desfăşurat mult timp cea mai frumoasă sărbătoare de primăvară, numită de localnici Tânjaua, obicei mutat acum în prima sau a doua săptămână a lunii mai. Tânjaua este un simbol al prețuirii hărniciei ţărăneşti. Oamenii sărbătoresc cel mai harnic om în sat, cel care a ieșit primul la arat. El este cinstit de întreg satul pentru că este cel dintâi la muncile agricole de primăvară.

Acest obicei era prezent pe vremuri în întreg Maramureșul, dar și în alte zone din Transilvania, atestat fiind încă din secolul al XIV-lea. Astăzi, obiceiul este păstrat în festivalul Tânjaua de pe Mara în satul Hoteni, în obiceiul Udătoriul la Șurdești în Țara Chioarului din vecini şi în obiceiul Plugarului în satele din Țara Făgărașului. Festivalul Tânjaua de pe Mara sau Tânjaua hotenarilor este pregătit îndelung. Feciorii pregătesc tileguțe trase de juguri („tânjele”), pe care le împodobesc cu ramuri de mesteacăn înverzite, panglici și ștergare colorate.

Se adună cu toții la casa sărbătoritului unde se înșiruie tânjelele, putând ajunge până la zece-optsprezece juguri sau chiar mai multe. În gospodăria celui sărbătorit, feciorii sunt primiți cu muzică și mâncare. Gazda înfige în pământ o secure, gest simbolic, prin care se protejează satul de furtuni mari. Mai apoi se pornește alaiul spre cel mai apropiat râu. Acolo sărbătoritul este udat, ca să fie un an bogat. Până a ajunge, însă, la râu, el încearcă să ajungă primul la o apă dar nu reuşeşte, pentru că e bine păzit de un „pogonici”."

http://www.maracosau.ro/tanjaua-de-sanjorz-sf-gheorghe.

În zilele noastre, Tânjaua de la Hoteni se sărbătorește în a doua duminică a lunii mai, deodată cu Sâmbra Oilor din Pasul Huta.
Teofil Ivanciuc

22/04/2025

Ce spui de o escapadă de poveste in 𝐓ara Lăpușului, la Casa Carolina Cupseni ? Cazarea cu Mic Dejun (la cerere) și accesul la grădină sunt incluse! Rezervă acum un sejur la tarife imbatabile ce pornesc 𝐝𝐞 𝐥𝐚 19𝟎 𝐥𝐞𝐢/𝐜𝐚𝐦𝐞𝐫𝐚 𝐝𝐮𝐛𝐥𝐚̆/𝐧𝐨𝐚𝐩𝐭𝐞!
⛰️Ia-ți o pauză în inima dealurilor, acolo unde liniștea te ademenește, iar răsfățul e inclus! Te bucuri de confort, facilități traditionale si moderne și preparate delicioase servite alături de priveliști de excepție.
🏫Te așteptăm să te bucuri de cazare confortabilă la Casa Carolina cu Mic Dejun delicios;
🍽️Te răsfățăm la cerere contra cost și cu mese tip bufet servite în sufrageria Carolina sau Raveca
🌳Ai acces la livada, sezlonguri, trampolina, hamac si loc de picnic pentru o relaxare bine meritată;
⛪Îți oferim posibilitatea de a vizita contra cost Muntele Satra (1041m) – cu Schitul Satra dedicat în exclusivitate barbatilor sau Manastirea Dumbrava (fosta Șatra) deschisa tuturor
🏞️Excursii, Drumeții/ Foc de Tabără sau alte activități opționale la cerere, contra cost, pentru a nu te plictisi!
🚲Adu-ti bicicleta pentru a descoperi de la ghidon satele de la poalele muntelui Șatra urmand traseul de cicloturism din fata Casei Carolina. Traseul marcat recent de Maramureș Bike leaga cele 4 sate apartinatoare comunei Cupseni.
📍Ești la numai 9 km distanță de Biserica UNESCO Rogoz (1633), care e deschisa publicului;
📣Prinde 𝐎𝐟𝐞𝐫𝐭𝐚 𝐒𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆ și hai într-un Sejur de relaxare sau aventură la munte la Casa Carolina Cupseni!
👉𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐳𝐞𝐫𝐯𝐚̆𝐫𝐢:
0040 769 936 108
📲0044 7947 761 964
__

22/04/2025

Joc pe Coșbuc azi 22 Aprilie

🌸 𝗜̂𝗻 𝗘𝗰𝗼 𝗠𝗮𝗿𝗮𝗺𝘂𝗿𝗲𝘀̗, 𝗣𝗮𝘀̗𝘁𝗲𝗹𝗲 𝘃𝗶𝗻𝗲 𝗰𝘂 𝘁𝗿𝗮𝗱𝗶𝘁̗𝗶𝗲, 𝘃𝗼𝗶𝗲 𝗯𝘂𝗻𝗮̆ 𝘀̗𝗶 𝗲𝘃𝗲𝗻𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝘀𝘂𝗳𝗹𝗲𝘁❗
🎨 Târg de meșteșuguri și bunătăți în Breb – 19 aprilie
💃 Joc și veselie în Sat-Șugatag – 21 aprilie
🎉 Festival folcloric în Sârbi – 22 aprilie

În Eco Maramureș, primăvara e despre renaștere, sărbătoare și obiceiuri păstrate cu sfințenie. Te invităm să simți farmecul acestor locuri, unde tradițiile nu se uită, ci se trăiesc cu inima. 💚

22/04/2025

Mituri românești

În ziua de 22 aprilie, când se prăznuia Mânecătoarea, sora lui Sângiorz în Panteonul carpatic, se credea că vin strigoii și vrăjitoarele să fure laptele vacilor, rodul câmpului, visul fetelor și norocul băieților. Strigoii vii, care își părăsesc trupurile fără știrea lor în noaptea de 22/23 aprilie, s-ar aduna, călărind pe limbile melițelor, pe la casele rămase pustii și răscrucile drumurilor, pe hotarele dintre sate. După ce își încearcă puterile, bătându-se cu limbile melițelor până la miezul nopții, revin în sat, intră în trupurile părăsite și merg să ia mana vitelor cu lapte. Femeile vrăjitoare mergeau și ele, până la ivirea zorilor, cu sidila (strecurătoare din pânză rară) legată de picior prin pășunile, fânețele și holdele consătenilor. Sidila înmuiată de rouă era stoarsă într-un vas de lemn (doniță, găleată), vrăjită și dată apoi s-o bea propriile vite. Aceasta era mana, sporul laptelui transferat prin mijloace magice de la vitele vecinilor la cele ale vrăjitoarelor și strigoilor vii. Alteori mana vitelor, în special fertilitatea acestora, era furată prin îngroparea unui bulgăr de sare sub poteca de trecere a vitelor, se dezgropa în taină și se da vitelor de prăsilă (Bucovina).

Credința oamenilor că vitele vor pierde laptele sau că nu se vor mai înmulți era atât de puternică încât întreaga suflare a satului era preocupată de găsirea unor mijloace eficiente de luptă, tot de natură magică, împotriva vrăjitoarelor: ascunderea limbilor de meliță pentru a nu fi găsite de strigoi; ungerea cu usturoi sau cu mujdei de usturoi a melițelor, porților, ușilor, pragurilor și ferestrelor, vitelor și oamenilor; descântatul și lăsatul pelinului, leușteanului, bozului, odoleanului, rostopascăi în grajdurile și staulele vitelor. Pe arii extinse, se agățau ramuri de rug și măceș la porți, uși și ferestre, se puneau ramuri verzi de fag, stejar, salcie la stâlpul casei sau al porților, se alungau vrăjitoarele prin strigăte, sunete de tulnice și buciume, se supravegheau cu mare atenție pășunile vitelor scoase la păscut, se afumau și păstorii, se aprindea focul viu ș.a.

Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri (Univers Enciclopedic Gold, 2019)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Aurel Bauch | Târgul de vite din Pitești, județul Argeș, 1939 (BA-582)
---> https://bit.ly/2QHDVdN
Sursa : Muzeul Național al Țăranului Român

22/04/2025

With Țara Lăpușului - The Land of Lăpuș – I just made it onto their weekly engagement list by being one of their top engagers! 🎉

22/04/2025

With România Atractivă – I just made it onto their weekly engagement list by being one of their top engagers! 🎉