23/07/2024
Numele regiunii istorice Crișana are ca origine denumirea antică a Crișurilor, Chrisoula, denumire care este legată de cuvântul "aurit", din limba greacă.
Situată în partea de Nord - Vest a României, Crișana este zona în care românii își împart în bună înțelegere existența alături de alte minorități entice precum sârbi, slovaci, rromi, germani, pe meleaguri cu peisaje de neegalat care pot fi observate în munții Bihor, Vlădeasa, Pădurea Craiului, Plopiș sau Codru-Moma.
Cele mai deosebite atracții pentru turiști sunt peșterile Crișanei, cele mai importante dintre acestea fiind Peștera Urșilor, Peștera cu cristale de la Farcu și Peștera Ghețarul viu.
Una dintre cele mai frumoase tradiții populare specifice Crișanei este umblatul cu Țurca, un personaj fabulos care moare și învie, restabilind astfel ordinea firească a lucrurilor și simbolizând triumful binelui asupra răului.
În regiune s-au păstrat și astăzi cele mai vechi meșteșuguri populare, modelarea în ceramica neagră fiind o artă populară care a rezistat vremurilor încă din epoca neolitică. Meșterii populari din Crișana mai pastrează și îndemanarea înaintașilor în pictura pe sticlă, înşirarea de mărgele, modelajul în ghips, realizarea florilor din crep și confecționarea păpușilor din material textil.
Crișana va fi reprezentată prin tradiții, muzică și meșteșuguri în cadrul Festivalului Tradițiilor Românești, ediția a II-a, la Chișinău, în perioada 17 – 19 mai 2024.
