02/03/2026
Imagineaza-ti Transilvania anului 1784 ca pe o lume cu doua etaje:
Sus: nobilii (“grofii”), stapani de mosii, cu putere mare in sate.
Jos: iobagii – tarani legati de pamant, cu foarte putine drepturi, obligati la munca si daruri, pedepsiti aspru daca se impotriveau.
In Imperiul Habsburgic (sub care era Transilvania atunci), lucrurile se vedeau “in acte” mai ordonate, dar in sate, viata taranului era adesea la mila stapanului. Istoricii descriu pedepse dure, abuzuri si o lipsa aproape totala de aparare pentru omul de rand.
1) Scanteia: Curechiu, 2 noiembrie 1784
Pe 2 noiembrie 1784, in satul Curechiu (zona Hunedoarei de azi), nemultumirea adunata ani la rand a “luat foc”. De aici a pornit una dintre cele mai cunoscute rascoale taranesti din Europa: rascoala lui Horea, Closca si Crisan.
La acea vreme, in Transilvania, populatia era in majoritate romaneasca (aprox. 63,5%), alaturi de maghiari (aprox. 24,1%) si sasi/svabi (aprox. 12,4%). Pe scurt: multi dintre cei care trageau greu la munca erau romani, iar tensiunea sociala era uriasa.
2) Ce voiau rasculatii: “Sa fie dreptate, nu privilegii”
Horea, un lider carismatic (numit in unele gazete ale vremii chiar “Rex Daciae”), vorbise despre un program clar in adunari precum Blajeni (4 octombrie 1784) si Bucium (8 noiembrie 1784).
Iar pe 11 noiembrie 1784, cand rasculatii ajung la marginea Devei, trimit nobililor un mesaj dur, pe intelesul tuturor, cam asa:
“Sa nu mai existe nobili ca privilegiu.”
“Cine poate, sa traiasca din slujba/munca lui.”
“Nobilimea sa paraseasca mosia nobiliare.”
“Sa plateasca dari (taxe) ca oamenii de rand.”
Adica: egalitate in fata poverilor si sfarsitul stapanirii absolute peste tarani.
3) Reactia autoritatilor: blocaje, urmarire, recompense
Autoritatile au actionat rapid si organizat:
au supravegheat trecerile spre Tara Romaneasca si Moldova;
au incercat sa blocheze orice sprijin extern (inclusiv prin interventii diplomatice);
au oferit recompense celor care i-ar ajuta sa-i prinda pe lideri.
Rascoala nu a fost doar infranta “in lupta”, ci si stransa intr-o plasa: izolare, urmarire, tradari.
4) Tradarea si capturarea
Finalul are amaraciunea pe care o au multe povesti mari:
Pe 27 decembrie 1784, Horea si Closca sunt prinsi prin tradare.
Crisan este prins mai tarziu, pe 30 ianuarie 1785, tot prin tradare.
Toti trei ajung inchisi la Alba Iulia.
5) Procesul si sfarsitul
Crisan este gasit mort in inchisoare pe 13 februarie 1785.
Horea si Closca sunt condamnati la moarte pe 26 februarie 1785, printr-o metoda considerata atunci una dintre cele mai crude (tragerea pe roata), iar autoritatile hotarasc ca trupurile sa fie expuse in mai multe locuri din Apuseni, ca avertisment pentru altii.
Pe 28 februarie 1785, sunt dusi la locul executiei si pedeapsa este aplicata.
