28/10/2025
𝐂𝐢𝐟𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐭𝐮𝐫𝐢𝐬𝐦: 𝐁𝐮𝐳𝐚̆𝐮 𝐩𝐞 𝐩𝐥𝐮𝐬 𝐢̂𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐢, 𝐩𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐮𝐬 𝐢̂𝐧 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫?
Astăzi, Opinia Buzău scrie că, deși turismul românesc e în scădere față de anul trecut, 𝐁𝐮𝐳𝐚̆𝐮𝐥 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞 (~+10%), punând asta pe seama promovării Ținutului Buzăului și (re)validării UNESCO. Noi vedem lucrurile diferit și cerem mai multă rigoare în comunicare și date.
„𝐓𝐮𝐫𝐢𝐬̦𝐭𝐢” ≠ „𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢”:
În statistica oficială europeană, turistul (overnight visitor) este vizitatorul care petrece cel puțin o noapte; vizitatorul de o zi (excursionist) nu intră în acest indicator. A amesteca acești termeni produce concluzii înșelătoare.
𝐁𝐮𝐳𝐚̆𝐮 (𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦) ≠ 𝐓̦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐁𝐮𝐳𝐚̆𝐮𝐥𝐮𝐢 (𝐠𝐞𝐨𝐩𝐚𝐫𝐜):
Creșterea (teoretica) la nivel de județ nu poate fi atribuită automat geoparcului. Teritoriul UNESCO include 18 comune (Berca, Scorțoasa, Pârscov, Colți, Bozioru etc.); de pildă, Siriu nu se regăsește printre acestea.
𝐂𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐦 𝐧𝐨𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐭𝐞𝐫𝐞𝐧 (𝐬𝐨𝐧𝐝𝐚𝐣 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧 𝐒𝐥𝐨𝐰 𝐅𝐨𝐨𝐝 𝐁𝐮𝐳𝐚̆𝐮)
✅Există câteva locații care au mers mai bine anul acesta, dar majoritatea membrilor raportează scăderi ale gradului de ocupare vs. 2024, în unele cazuri până la –30%.
✅ Chiar și acolo unde numărul de înnoptări a rămas similar sau a crescut ușor, majoritatea unităților raportează consum mai mic pe loc: note/facturi mai mici la mâncare și băuturi (F&B), ceea ce reduce marjele unităților față de 2024.
✅Alte organizații de profil cu care am discutat raportează tendințe similare (scăderi), ceea ce întărește semnalul din rețelele locale.
✅Rămâne un semn de întrebare: de unde provine acel „~+10%” la nivel de județ vehiculat în spațiul public?
✅O posibilă explicație: s-a extins baza de raportare prin clasificarea/intrarea în evidențe a mai multor unități de cazare, pe fondul unei presiuni crescute din partea Ministerului Turismului; astfel poate rezulta o creștere statistică fără o creștere uniformă a cererii.
✅Din păcate, în continuare există unități neclasificate în județ, ceea ce înseamnă raportare incompletă și percepții distorsionate în piață.
✅Muzeele din Buzău par să aibă dinamică de vizitare în creștere și sunt printre puținele instituții cu evidențe riguroase (bilete/numărări). Acești vizitatori nu sunt automat turiști cazați.
✅La Vulcanii Noroioși: scăderea numărului de turiști interni a fost compensată de turiștii străini (dar mai ales de turiștii de nișă care practică campingul) -totuși o direcția buna
✅Nu există o statistică oficială care să „combine” turiștii cazați (sosiri/înoptări) cu vizitatorii la obiective (muzee, vulcani); sau cu vânzările care au fost create de la vizitatori/ turiști; sunt indicatori diferiți ca definiție și sursă. Numai cele trei împreună ne pot da un ansamblu obiectiv despre dezvoltarea zonei.
✅Nu există un indicator public de atribuire prin care să putem spune că o anumită campanie de marketing a generat direct creșterea raportată; pentru asta ar fi nevoie de studii de impact dedicate.
𝐂𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚̆𝐦 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜
✅Transparență: publicarea de către INS/autorități a datelor defalcate pe localități și tipuri de structuri din județul Buzău.
✅Rigoare în comunicare: să nu mai amestecăm „turiști” (cu cazare) cu „vizitatori” (fără cazare) și județul cu teritoriul Geoparcului.
✅Evaluări independente de impact pentru campaniile de promovare – înainte de a trage concluzii
✅Să nu ne mai lăudam pentru cifrele care evident nu sunt confirmate/ evaluate corect și să colaborăm pentru dezvoltarea sustenabilă a zonei.
Surse utile: Articolul Opinia Buzău (27.10.2025, link în comentări); glosar/methodologie Eurostat (definiții turist/vizitator, sosiri/înoptări); lista comunelor din Geoparcul Ținutul Buzăului; registre/ghiduri publice privind structurile autorizate.
