21/08/2026
Hronicul de la Săliștea de Sus
De Gheorghe Pârja -
17 august 2026
0
57
De o vreme încoace, în orașul Săliștea de Sus ordinea timpului este marcată de evenimente cu sensul duratei. În ajun de Sântămăria Mare, clopotul cuvintelor ne cheamă în frumoasa așezare intelectuali din țară și străinătate să depunem mărturie despre ce s-a întâmplat în istoria Maramureșului și a țării pentru dreapta cuviință a cunoașterii trecutului, dar și mișcările prezentului. Răspund la această chemare academicieni, universitari, cercetători, scriitori și alți iubitori de adevăr și dreptate istorică. Sub cupola Simpozionului „Cultură și civilizație românească în Maramureș” au fost susținute comunicări de o mare importanță pentru istoria locului și nu numai. În fiecare an, ele sunt adunate în volum. Așa s-a întâmplat și cu lucrările de anul trecut. Am în față volumul 16, care cuprinde comunicările Simpozionului Național de la Săliștea de Sus, august 2025, coordonat de profesorul Simion Iuga, volum apărut la Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
După lectura lui, mi-am dat seama că în această așezare de pe Valea Izei s-a conturat un hronic al vremurilor trecute, dar și prezente. M-a dus cu gândul la hronicul cantemiresc și la cel blagian. Deapăn timpul scris din această minunată carte. Academicianul Emil Burzo, o prezență constantă la Simpozion, publică un documentar despre preliminarii ale celui de Al Doilea Război Mondial, expansiuni teritoriale prin șantaj și forța armelor. Sunt prezentate situațiile tragice ale răpirii Basarabiei și partea de nord a Bucovinei, raptul prin arbitrajul de la Viena, adică ocuparea Ardealului de nord, inclusiv a Maramureșului, de trupele hortyste, situația din timpul ocupației și revenirea la România. Lucrețiu Pătrășcanu, la Cluj, în 1945, în sala Colegiului Academic, s-a exprimat deschis, afirmând: „nimic nu poate răsturna legătura indisolubilă între Ardealul de Nord și România, definitiva încadrare a Ardealului de Nord în granițele statului român”. Pentru aceste afirmații Pătrășcanu a fost criticat de Dej. A urmat apoi moartea lui.
Profesorul universitar dr. Nicolae Iuga, săliștean, evocă opt decenii de la tentativa Ucrainei de a anexa cu forța județul Maramureș, ianuarie-martie 1945. Un text documentat despre un moment de răscruce din destinul Maramureșului Voievodal, când doar o răscoală a populației românești din Maramureș ne-a salvat. Apoi deciziile celor care dețineau puterea. Un episod care trebuie cunoscut. Eu îl știu de la învățătorul meu, Vasile Fodoruț, din Desești, care a participat la conflictul de la Vadu Izei. Dr. Ioan Boroica scrie despre reforma agrară din 1921 în Maramureș, studiu de caz fiind Săliștea de Sus. Universitarul clujean Ilie Rad se întreabă: de ce nu se tipăresc cele 737 de foiletoane, presupuse a fi fost scrise de Lucian Blaga? Lector univ. dr. Iulia Grad ne lămurește printr-o întrebare: Ce (mai) înseamnă vulnerabilitatea azi? Ioan Borlean, din Vadu Izei, ne descrie importanța scrisorii de înnobilare cu desene din codul culorilor heraldice. Preotul Ștefan-Dan Pop a deslușit influențele bizantine în Maramureș. Profesoara Ioana Hrițiu comentează aluzia în opera câtorva scriitori români.
Profesoara Mihaela-Cristina Gherheș ne aduce aminte de cm erau medicii și medicina la români în secolul al XIX-lea. Conf. univ. Eduard Nemeth, arheolog, ne spune despre diversitatea etnică și socială la frontierele Pannoniei romane. Prof. dr. Ovidiu Sechel stabilește limita sacră. Poarta în gândirea arhaică și în tradiția maramureșeană. Dr. Adelina Emilia Mihali, lingvistă, a cercetat care sunt prenumele italiene, un studiu de caz în Borșa. Pamfil și Maria Bilțiu au constatat paralele și corespondențe între folclorul Maramureșului și Țara Oașului. Dr. Marius Câmpean scrie despre realități bisericești și școlare reflectate în protocoalele vizitei canonice a episcopului Ioan Alexe în Maramureș (1860). Preotul dr. Vasile Iusco, protopop, consemnează Anul omagial „Cardinal Iuliu Hossu”, biografia tulburătoare a înaltului prelat. Dr. Ion Petrovai face o încercare de portret Patriarhului României, Miron Cristea, folosind date, fapte și aprecieri ale semenilor.
Profesorul Ioan Bota scrie despre rolul Băncii „Râureana”, din Copalnic-Mănăștur, în dezvoltarea socio-economică, spirituală și culturală a localității. Dr. Ileana Zapca descrie ocupațiile evreilor din Săpânța în perioada interbelică. Profesorul Simion Iuga a cercetat natalitatea și mortalitatea în Săliștea de Sus în prima jumătate a secolului XX. Drd. Maria (Lăzăroi) Colibaba este preocupată de migrația săliștenilor (1990-2021). Evoluții, cauze și transformări. Profesorul Simion Bogîldea decupează secvențe culturale din Săliștea de Sus. Este un documentar amplu și necesar unde strălucește viața revistei Semnal și activitatea făuritorilor ei. Cinste Centrului de cercetări Cultură și Civilizație Românească Săliștea de Sus pentru acest hronic (cronică) de o mare importanță pentru cultura maramureșeană. Cinste și mulțumiri neobositului coordonator, profesorul Simion Iuga. Vivat!
P.S. Vineri, 14 august, 2026, a avut loc ediția a XVIII-a a Simpozionului academic la Săliștea de Sus, unde a fost lansată și această minunată carte, de 425 de pagini, cu ilustrații adecvate, căreia eu i-am zis hronic.
