25/08/2026
Pe 29 august, când soarele coboară peste dealurile domoale din Colinele Transilvaniei, porțile a peste 15 de locuri de patrimoniu se deschid deodată. E a patra ediție pentru Noaptea muzeelor la sate, componenta rurală a Nopții Muzeelor, iar traseul de-a lungul Colinelor leagă biserici fortificate săsești, case muzeale, colecții private și un tren de epocă, într-o rută posibilă printre satele Hârtibaciului, ale Târnavelor și ale Țării Făgărașului.
𝐃𝐞𝐚𝐥𝐮 𝐅𝐫𝐮𝐦𝐨𝐬, 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐥𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞
Călătoria poate începe la Dealu Frumos, într-o biserică ridicată inițial ca bazilică romanică în secolul al XIII-lea și transformată în stil gotic pe la anul 1500, când i s-au adăugat elementele defensive care o fac și azi recognoscibilă din depărtare. Săpăturile de aici au scos la lumină un cimitir medieval și fragmente arhitecturale vechi, iar accesul rămâne gratuit, pe bază de donație, între orele 17:00 și 22:00.
𝐑𝐮𝐣𝐚, 𝐜𝐥𝐨𝐩𝐨𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟓𝟎𝟎
La câțiva kilometri distanță, lângă Agnita, biserica din Ruja păstrează o poveste asemănătoare de transformare: din bazilică romanică de secol XIII, devine în secolul al XV-lea lăcașul gotic cu hramul Sfintei Magdalena pe care îl vedem azi. Cercetările arheologice din 2002 au lămurit fundațiile și etapele de construcție, prin două casete de săpătură deschise lângă latura de sud și în interiorul turnului. Clopotul cel mare, din anul 1500, sună de mai bine de cinci secole, iar orga barocă a fost lucrată în 1803 de Samuel Joseph Maetz.
𝐁𝐫𝐚̆𝐝𝐞𝐧𝐢 𝐬̦𝐢 𝐥𝐚̆𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞
Drumul urcă apoi spre Brădeni, unde biserica fortificată, atestată documentar din 1350, ascunde în pod un tezaur neobișnuit: 140 de cufere medievale pictate, folosite altădată pentru păstrarea cerealelor și a proviziilor în vremuri de asediu. Localnicii numesc locul „Muzeul lăzilor de cereale”, iar povestea satului e și una a apei: un pârâu din apropiere a depus, de-a lungul secolelor, peste trei metri de aluviuni, ridicând nivelul solului și obligând la înălțarea podelei navei cu circa doi metri. Orga, instalată între 1815 și 1817 de Samuel Mätz, stă neobișnuit deasupra altarului.
𝐂𝐡𝐢𝐫𝐩𝐚̆𝐫, 𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐞𝐚𝐠𝐚̆ 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭
În Valea Hârtibaciului, satul Chirpăr găzduiește o biserică evanghelică din secolul al XIII-lea, dezvoltată inițial ca bazilică romanică și fortificată ulterior. Pentru ediția din acest an, comunitatea pregătește proiectul „Memoria Lucis”, o serie de intervenții luminoase gândite pe termen lung, care pun în dialog proiecțiile contemporane cu arhitectura veche a fațadei și a altarului. Programul e scurt, doar între 20:30 și 22:00, gândit special pentru ora în care lumina serii se stinge peste sat.
𝐑𝐢𝐜𝐡𝐢𝐬̦ 𝐬̦𝐢 𝐎𝐦𝐮𝐥 𝐕𝐞𝐫𝐝𝐞
Nu departe, la Richiș, povestea se schimbă de tot registru. Biserica fortificată de aici, construită cu două secole înaintea reformei luterane într-un mediu cistercian legat de Cârța, păstrează în interior elemente venite din zonele Europei Celtice, legate de vechea zeiță a Pământului și de arhetipul Omului Verde. Simbolistica aceasta stă la baza proiectului „Revitalizarea Bisericii Fortificate Richiș pentru Turism Sustenabil și Dezvoltare Comunitară”, care caută să lege patrimoniul de temele actuale ale protecției mediului și ale renașterii naturii. Programul e mai lung decât în satele vecine, între 18:00 și 22:00.
𝐍𝐞𝐦𝐬̦𝐚, 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐦𝐩𝐨𝐫𝐚𝐧𝐚̆ 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐛𝐢𝐬𝐞𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐞
La Nemșa, în comuna Moșna, se deschide o galerie permanentă de artă contemporană: colecția Fundației Bolyai, adunată în ultimii douăzeci de ani, se alătură elementelor artistice vechi de șapte secole aflate deja în biserică. Serile din 29 august vor avea acompaniament muzical, susținut de violonista Katharina Wibmer, iar vizitatorii pot vedea și Casa Clopotarului, expoziție permanentă a unei locuințe transilvănene cu mobilier etnografic și mobilier burghez deopotrivă. Programul se întinde de la 16:00 până la 22:00.
𝐂𝐨𝐫𝐧𝐚̆𝐭̦𝐞𝐥, 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐚𝐛𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐥 𝐦𝐨𝐜𝐚̆𝐧𝐢𝐭̦𝐞𝐢
Din gara Cornățel pleacă seara mocănița Sibiu-Agnita, pe un tronson de 7 kilometri până la Hosman și înapoi, cu tracțiune diesel, într-o călătorie dus-întors de aproximativ 90 de minute. E singurul obiectiv al serii care nu se vizitează, ci se traversează, iar biletul, 40 de lei pentru adulți și 30 pentru copiii între 3 și 14 ani, valorează o experiență diferită de restul serii: satul privit din mers, printre coline.
De la Cornățel, colinele Hârtibaciului coboară spre Țara Făgărașului, iar granița dintre județele Sibiu și Brașov se estompează prin Coline. Traseul continuă spre satele de sub Munții Făgăraș, unde patrimoniul rural se leagă de o altă istorie, cea a Veneției Făgărașului și a familiilor sale înnobilate.
𝐂𝐚𝐥𝐛𝐨𝐫, 𝐬𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐧𝐜𝐨𝐥𝐨 𝐝𝐞 𝐚𝐩𝐚̆
La Calbor, ziua Nopții Muzeelor începe cu un curs din cadrul Școlii de Vară de la Făgăraș, susținut de cercetătoarea Anca Mândru, despre relația dintre comunități și traversările Dunării în memoria mișcărilor de stânga din Balcani. Seara continuă cu un tur ghidat al satului, cu bisericile și patrimoniul local, iar programul se prelungește și duminică, cu slujbă la Biserica Sfântul Nicolae, horă românească în mijlocul satului și vizite la muzeul, școala și biserica-muzeu ale localității. Cine urcă apoi pe dealurile din jur găsește panoramele care completează firesc povestea satului.
𝐂𝐢𝐧𝐜𝐮, 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐬𝐮𝐛 𝐚𝐜𝐞𝐞𝐚𝐬̦𝐢 𝐛𝐢𝐬𝐞𝐫𝐢𝐜𝐚̆ 𝐟𝐨𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆
Cincu adună, într-o singură seară, patru fire diferite ale aceleiași istorii. La Muzeul Lolelor se deschide expoziția „The Saxons of Transylvania”, proiectul documentar al duo-ului spaniol Pascual + Vincent, prezentat pentru prima dată chiar în satul unde a fost conceput, după opt ani de cercetare și un traseu internațional prin festivaluri de fotografie din Grecia, Spania și alte țări. În paralel, între orele 19:00 și 22:00, are loc a treia ediție a „FIASCO. Seri de artă video”, cu proiecții pe tema „Arhive în mișcare” și cu rezultatele unui atelier de film pentru adolescenți, „Arhiva din Pod”.
Biserica Fortificată Cincu propune un tur ghidat în română și engleză, cu acces liber și donații binevenite, iar în apropiere, colecția privată a Sandei Țarog arată costumele populare țesute și cusute manual, lucrate din mamă în fiică de patruzeci de ani, după rânduiala Țării Făgărașului și a Podișului Hârtibaciului.
Complex Muzeal Cincu, înființat în 1975 de Cercul de etnografie și folclor, sub îndrumarea învățătorului Eugen Barbu, păstrează obiecte țărănești vechi, un colț dedicat patriotului Valeriu Braniște, născut în localitate, și picturi pe sticlă realizate de elevii pictorului popular Nicolae Suciu.
𝐂𝐢𝐧𝐜𝐬̦𝐨𝐫, 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐚 𝐨𝐩𝐫𝐢𝐫𝐞
Seara se poate încheia la Cincșor, într-o biserică fortificată devenită biserică culturală. Aici, expoziția „Wearing Transylvania: Saxon Presence” pune în dialog costumele istorice săsești de la finalul secolului al XIX-lea cu fotografii de arhivă și reproduceri din patrimoniul Muzeului Național Brukenthal, iar în sacristie, o colecție de sticlă veche din Transilvania și Europa Occidentală adună piese din glăjării ca Porumbacu de Sus, Arpașu de Sus sau Pădurea Neagră. Copiii sunt așteptați la ateliere de cianotipie, cu imagini imprimate doar cu lumina soarelui, iar turul ghidat al fortificației se face la orele 14:00 și 19:00, în programul cel mai lung al serii, de la 10:00 până la 21:00.
De la Dealu Frumos până la Cincșor, drumul prin Colinele Transilvaniei trece prin peste 20 de porți deschise într-o singură noapte de vară. E o rută pe care fiecare vizitator o poate scurta sau prelungi după timpul pe care îl are, dar care, parcursă întreagă, spune aceeași poveste din unghiuri diferite: a satelor săsești și românești care își păstrează bisericile, casele și obiectele, disponibile acum nouă, tuturor celor pasionați de povețe și povești.
